Author Archives: Ionut Ghiugan

  • 0
Ilustrație simbolică reprezentând mecanismele psihologice ale masochismului: o persoană prinsă într-un cerc al suferinței emoționale, ilustrând autodevalorizarea, relațiile disfuncționale și posibilitatea vindecării prin conștientizare și psihoterapie.

Cum apare masochismul, tulburarea care distruge vieti

Category : Psihologie clinică

Exista persoane care in mod deliberat, provoaca sau isi provoaca suferinta, care se plang continuu ca au parte doar de esecuri pe care insa se straduiesc sa le justifice permanent, pentru care suferinta poate deveni chiar o sursa de placere. Tulburarea de personalitate masochista ii face pe acesti oameni sa caute constant durerea si degradarea.

„In mod firesc oamenii au tendinta de a se pune intr-o lumina favorabila si de a avea o imagine de sine pozitiva atunci cand se raporteaza la diferite aspecte ale vietii. Exista, totusi persoane care in mod constant se autosaboteaza si se prezinta deliberat intr-o lumina negativa, a suferintei. Aceste persoane sunt numite masochiste sau personalitati autodistructive”, explica pentru „Adevarul“, psihologul Ionut Ghiugan.

Placere doar prin durere. Actiunile acestor oameni ii autolimiteaza si le autoingreuneaza viata, in conditiile in care adevaratul lor potential ar putea sa-i scoata din respectivele dificultati. Mobilul acestor demersuri vine din placerea de a provoca sau de a se plasa intr-o zona de suferinta.

“Putem identifica la nivel atitudinal si comportamental o serie de caracteristici definitorii pentru acest tip de personalitate. In mod consecvent aleg situatii sau relatii personale care duc la esec si dezamagire chiar si atunci cand exista alte optiuni mult mai benefice si valorizante. Evenimentele pozitive si realizarile sunt interpretate in sens negativ, reactionand prin sentimente de vinovatie si depresie. In contextul relatiilor interpersonale adopta deliberat sa se plaseze intr-o lumina negativa sau de inferioritate, atragand astfel respingerea si neacceptarea celorlalti. Evita si nu accepta relatiile benefice, oamenii care ii trateaza in mod constant pozitiv si ii pun in valoare. Nu sunt interesate de activitatiile importante pentru realizarea obiectivelor personale, desi capacitatea de performanta este demonstrata si poseda un nivel optim al abilitatilor sociale”, explica psihologul Ionut Ghiugan.

Masochismul apare in copilarie. Erijarea in victima a indivizilor cu o personalitate masochista este consecinta dezvoltarii lor ca personalitate. Atitudinile dominante ale unuia sau ambilor parintil, sentimentele puternice de vinovatie traite in copilarie le induc o pregnanta convingere ca nu merita sa li se intample lucruri bune si ajung sa traiasca placerea doar prin durere. Daca, spre exemplu, in copilarie, parintii i-au respins si nu le-au oferit iubire, ci respingere sau violenta, la maturitate aceste persoane vor cauta doar acele relatii in care vor fi atasate de partener dar in care vor fi respinse dupa tiparul creat la varste fragede.

“Comportamentul autodistructiv este invatat inca de la o varsta frageda. In relatie cu mediul de dezvoltare si evenimentele traite, persoana isi construieste o imagine de sine negativa, ulterior utilizand credinte irationale, pentru a mentine aceasta realitate interioara: sunt o persoana lipsita de valoare si nu merit iubirea celorlalti oameni. Prin victimizare si suferinta, persoana isi valideaza conceptia despre viata, oameni si relatiile cu acestia”, explica specialistul.

Indivizii cu o personalitate masochista ajung sa aibe relatii masochiste in care regula este sa ofere mult mai mult decat primesc. Fac pentru partenerii lor lucruri care presupun un sacrificiu de sine imens si ajutor atunci cand acesta li se ofera.

Cum se trateaza personalitatea masochista. Aceasta tulburare se amelioreaza prin tratamente care urmaresc reevaluarea parerii despre propria persoana.

“Tratamentul tulburarilor de personalitate este in general dificil. In astfel de cazuri este nevoie de o perioada lunga de timp, de motivatie si implicare din partea persoanei, iar schimbarile necesare sunt atat in plan cognitiv (restructurarea convingerilor personale negative) cat si comportamental (invatarea unui alt mod de comportament care sa valorizeze propria persoana). Asa cum este situatia si altor tulburari de personalitate, persoanele care sufera de aceasta tulburare, in general, nu solicita tratament pentru tulburare in sine. Mai degraba, solicita ajutor atunci cand problemele din viata lor devin coplesitoare, iar acestea nu mai sunt capabile sa le faca fata (depresie, anxietate accentuata, etc.)”, mai spune cunoscutul specialist.

Articol publicat în: www.adevarul.ro

PROGRAMĂRI:
► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2018 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:
→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ De ce femeile abuzate se ataşează de partenerii agresivi, le caută scuze şi refuză să-i părăsească. Sindromul Stockholm ȋn violenţa domestică  (click aici)
→ Stresul Posttraumatic. Cauze, tratament şi recuperare (click aici)
→ Personalitatea sadică (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Dependentă (click aici)
→ Cum se manifestă personalitatea sadică (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Antisocială (click aici)
→ Depresia, simptome şi tratament (click aici)
→ De ce copilul abuzat devine ȋn cele mai multe cazuri un adult abuziv (click aici)
→ Violența în familie. Efectele violenţei domestice asupra victimelor femei (click aici)
Psihologia violului (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Paranoidă (click aici)
→ Alienarea parentală (click aici)


  • 0
Ilustrație conceptuală reprezentând tulburarea de personalitate dependentă, cu o persoană care exprimă teamă de abandon și nevoie de sprijin, alături de elemente simbolice care ilustrează dependența emoțională, dificultățile în luarea deciziilor și căutarea constantă a aprobării celorlalți.

Tulburarea de Personalitate Dependenta

Category : Psihologie clinică

Exista persoane care au tendinta de a-si subestima propriile calitati si resurse si au dificultati majore in a-si sustine punct de vedere, propria opinie in fata celorlalti, desi exista un punct de vedere personal clar stabilit. Astfel de persoane au o autostima redusa, o imagine negativa a propriului Eu. Sunt persoane care manifesta  neincredere in fortele proprii, care simt  nevoia excesiva de ingrijire si ocrotire. Evita sa-si asume responsabilitati si sunt incapabile de a lua decizii in problemele curente ale vietii. Cauta in permanenta aprobarea si sprijinul celor din jur si au tendinta continua de a acorda altei persoane girul propriei responsabilitati. Astfel de trasaturi psihopatologice sunt caracteristice tulburarii de personalitate dependenta.

Tulburarea de personalitate dependenta, cunoscuta anterior ca tulburare de personalitate astenica este o tulburare care se caracterizeaza printr-o dependenta psihologica omniprezenta fata de alte persoane.

Tulburare de personalitate dependenta poate fi definita din urmatoarele perspective


Autostima redusa prin subestimarea calitatilor si disponibilitatilor proprii. Neincrederea in proprile calitati se extinde si asupra proprilor opinii. In consecinta persoana nu le sustine, nu le argumenteaza si nici nu se comporta conform acestora.

Nevoia de aprobare, acceptare si suport. Cu slaba incredere in sine si atostima redusa, personalitatea dependenta, traieste nevoia de a fi aprobata de ceilalti, mai ales in situatiile in care are intalneste o personalitate puternica, influenta. Mai mult, acesta cauta o continua aprobare si validare a persoanei investite, din punct de vedere afectiv, social sau profesional, iar cand aceasta aprobare lipseste persoana traieste o stare intensa de disconfort si se simte invalidata.

Face sacrificii in vederea obtinerii suportului, aprobarii si ingrijirii. Persoana investita cu forta si putere nu numai ca este cautata, dar odata reperata este asaltata, pentru a obtine atentie, aprobarea si sprijin. Investeste timp, energie si resurse pentru a se pune deplin in slujba acestuia, ofera dovezi si fidelitatea absoluta.

Evita asumarea responsabilitatilor si acorda persoanei investite girul proprilor  responsabilitati. Procedeaza astfel nu numai pentru a-si demonstra atasamentul fata de persoana investita, ci si pentru ca are nevoie ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru actiunile si deciziile sale. In cadrul profesional personalitatea dependenta, refuza promovarea, avansarea, sarcinile noi, incredintarea unei responsabilitati suplimentare. Motivul: aceste actiuni presupun initiativa, decizie, implicare, lucruri de care nu se simte in stare. Insa, la cererea, rugamintea sau ordinul celui care poarta responsabilitatea actiunii sau conducerea, aceste personalitati sunt buni executanti.

Dificultati majore sau incapacitatea de a lua decizii in probleme curente. Aceasta caracteristica se manifesta atat in luarea deciziilor in problemele esentiale, dar si  in cazul celor curente, banale, de zi cu zi. Nu este vorba de teama de a gresi sau de prudenta excesiva, ca in situatia personalitatii obsesive, ci de o incapacitate deliberata, structurala.

Reducerea sau anularea initiativelor. Intampina mari dificultai in initierea unor proiecte, in a avea initiative. Aceasta caracteristica nu este consecinta lipsei de energie sau slabei motivatii, ci pur si simplu izvoraste din neincrederea in fortele proprii si propria judecata.

Nevoia de atasament si teama de abandon. Pe langa nevoia de ocrotire, persoana cu aceasta tulburare, dezvolta o puternica tendinta de atasament fata de persoana care-i accepta atasamentul. Atunci cand relatia de dependenta nu mai poate continua, din diverse motive, se reorienteaza rapid catre o persoana care poata sa-i satisfaca nevoia de ingrijire si ocrotire. Teama de abandon vine din convingerea ca nu poate sa aiba singur gija de el, sa  actioneze din propria intiativa. Aceasta frica intensa determina ca aceasta persoana sa fie foarte permisiva si toleranta fata de comportamentul inadecvat, agresiv, despotic al celui investit ca protector. Un partener agresiv, alcoolic sau infidel va fi tolerat de frica de a fi abandonat, iar persoana va fi prinsa in conflictul dintre concesia continua care trebuie sa o faca si resemnarea fatalista.

Limitarea relatiilor sociale la cei fata de care sunt dependenti. Odata asigurata si protejata, persoana cu aceasta tulburare isi limiteaza restul relatiilor sociale si nu le mai considera necesare. Investitia afectiv-emotionala in relatia de dependenta este atat de mare incat nu mai exista disponibilitate pentru alte relatii.

Tendinta de a interpreta orice contrariere sau dezaprobare ca expresie a neincrederii sau incapacitatii sale. In general, nu-si exprima opinia de teama de a pierde protectia protectorului.

Cauze si raspandire


Istoria aceste tulburari de personalitate este strans legata de abordarea psihodinamica. Psihanaliza stabilieste pentru prima data o legatura intre stadiul oral al dezvoltarii psihicului si personalitatea dependenta. Persoana cu aceasta tulburare a parcurs in mod distorsionat primii ani ai existentei, ramanand blocata in acest stadiu. Aceasta persoana cauta o mama in toate relatile obiectuale, are nevoie de sprijin si suport, ingrijire si afectiune. Astfel personalitatea cu aceasta tulburare este condamnata la inactivitate si pasivitate.

In prezent cei mai multi specialisti explica aceasta tulburare folosind un model biopsihosocial de cauzalitate. Astfel, cauzele sunt generate de factori  biologici si genetici (ereditatea), factori sociali (modul in care o persoana interactioneaza in procesul de dezvoltarea cu familia si ceilalti copii) si factori psihologici (personalitate si temperamentul individului modelate de mediul). Daca o persoana are aceasta tulburare de personalitate, cercetarile sugereaza ca exista un risc crescut pentru ca aceasta tulburare sa fie „transmisa” copiilor. De asemenea, prezenta unuei tulburari anxioase de separare la varsta copilariei sau o boala somatica indelungata pot fi factori favorizanti sau declansatori ai acestei tulburari. Personalitatea dependenta este mai des intalnita la femei, insa forma clinica a tulburarii are o repartizare egala pe sexe. Aceasta tulburare debuteaza la varsta adulta tanara, nefiind sinonima cu dependenta intalnita la multi copii, mai ales de varste mici.

Legaturi si asemanari


Tulburarea de personalitate dependenta si tulburarea de personalitate evitanta sunt in stransa legatura, deoarece ambele au aceeasi caracteristica de baza: prezenta emotiilor negative sub forma anxietatii. Diferenta este data de directia si forma de manifestare a anxietatii. Persoanele care sufera de tulburarea de personalitate evitanta dezvolta predominant anxietate sociala. Astfel, acestea sunt hipersensibile la respingerea si genereaza sentimente de jena si inferioritate, evitand relatiile. Persoanele cu tulburare de personalitate dependenta, dezvolta anxietate de separare care le face hipersensibile la separare sau pierderea relatiei investite emotional.

Tratament si interventie


Tratamentul tulburarilor de personalitate este in general dificil prin faptul ca este nevoie de o perioada  lunga de timp, de motivatie si implicare din partea clientului. Asa cum este situatia si altor tulburari de personalitate, persoanele care sufera de aceasta tulburarea, in general, nu solicita tratament pentru tulburare in sine. Mai degraba, solicita ajutor atunci cand problemele din viata lor devin coplesitoare, iar acestea nu mai sunt capabile sa le faca fata. Tulburarea de personalitate dependenta prezinta un risc crescut pentru depresie sau anxietate, abuz de alcool sau droguri, abuzul fizic, emotional sau sexual. In situatile in care trasaturile de personalitate dependente devin dezaptative si provoaca o deteriorare in planul vietii sociale sau profesionale tratamentul psihologic este necesar si poate amenliora semnificativ starea si echilibrul interior.

Psihoterapia este principala metoda de tratament. Scopul terapiei este de a ajuta persoana sa devina mai activa si independenta si sa invete sa construiasca  relatii sanatoase. Strategiile specifice pot include dezvoltarea increderii in sine si dezvoltarea de noi atitudini si perspective despre propria persoana si raportul cu alte persoane si experiente de viata. Medicamentele ar putea fi folosite pentru a trata persoanele cu tulburare de personalitate dependenta care sufera de depresie sau anxietate. Cu toate acestea, terapia cu medicamente trebuie sa fie monitorizata cu atentie, deoarece persoana ar putea deveni dependenta de acestea sau le pot administra abuziv.

Psiholog specialist Ionut Ghiugan

PROGRAMĂRI:
► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2018 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:
→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea adulţilor (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Evitantă (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Histrionică (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Borderline (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Paranoidă (click aici)
→ Personalitatea sadică (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Antisocială (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate schizotipală (click aici)
→ Alienarea parentală (click aici)


  • 0
Ilustrație conceptuală reprezentând tulburarea de personalitate histrionică, cu un personaj masculin și elemente simbolice care sugerează nevoia excesivă de atenție, expresivitatea emoțională exagerată, comportamentul teatral și căutarea constantă a aprobării celorlalți.

Tulburarea de Personalitate Histrionica

Category : Psihologie clinică

Tulburarea de Personalitate Histrionica este caracterizata printr-un tipar comportamental stabil de cautare a atentiei si o afectivitate extrema. Persoana cu aceasta tulburare depune eforturi sustinute pentru a fi mereu in centrul atentiei indiferent de contextul social sau grupul de oameni cu care interactioneaza. Atunci cand acest lucru nu este posibil se simte inconfortabila, traieste emotii negative (suparare, furie sau tristete) si adopta comportamente menite sa atraga atentia: dramatizeaza, exagereaza propriile emotii, adopta o atitudine teatrala sau se angajeaza intr-un comportament seducator sexual sau provocator.

Tulburarea de personalitate histrionica a fost cunoscuta anterior sub denumirea de personalitate isterica sau personalitate psiho-infantila.

Personalitatea histrionica este relativ usor de recunoscut. Foloseste in mod constant aspectul fizic si vestimentatia pentru a atrage atentia celorlalti. Are un stil de exprimare plin de teatralitate si auto-dramatizare. Isi schimba perspectiva personala fiind sugestibila si usor de influentat de altii sau de circumstante. Apropie relatia intr-un timp foarte scurt si adopta un comportament seducator, provocator, aceasta atitudine fiind cel putin neadecvata in contextul respectiv de viata.

Viata personala. Acest tip de personalitate stabileste si mentine cu dificultate relatii de prietenie datorita egocentrismului si lipsei de empatie pentru ceilalti, orgoliului personal si sentimentelor usor de ranit, precum si din nevoia continua de apreciere si atentie. Stilul interpersonal provocator sexual limiteaza relationarea mai ales cu persoanele de acelasi sex, deoarecea acest tip de comportament  este perceput de cealalta persoana ca un pericol si o amenintare pentru propria relatie de cuplu.

Viata de cuplu. Datorita lipsei de implicare autentice persoanele cu tulburare de personalitate histrionica au  dificultati in atingerea intimitatii emotionale in relatiile romantice sau sexuale. In relatia de cuplu adopta de multe ori un rol ( de exemplu „victima” sau „printesa”) si afiseaza o anumita dependenta fata de partener, dar agenda profunda este aceea de a controla partenerul prin manipulare emotionala sau sexuala. Stabilitatea cuplului este in multe cazuri afectata, relatiile extraconjugale ducand la conflicte sau ruptura.

Viata profesionala. Rutina, lipsa noutatii si a relationarii reprezinta pentru histrionici cadrul profesional cel mai inadecvat. Nevoia de atentie, intoleranta fata de frustrare, comportamentul seducator provoaca de multe ori inadaptare si conflicte la locul de munca. Din acesta perspectiva, personalitatile histrionice aleg profesii in care se pot exprima fara a avea un cadru strict, in care exista noutate si posibilitatea de a interactiona cu multi oameni.

Cauzele si raspandirea Tulburarii de Personalitate Histrionice


Ca si alte tulburari de personalitate, debutul acestei tulburari este situat la varsta adulta tanara, insa primele manifestari apar inca din adolescenta. Cei mai multi specialisti explica aceasta tulburare folosind un model bio-psiho-social de cauzalitate. Acest model sugereaza faptul ca un singur factor nu este responsabil pentru aparitia si dezvoltarea tulburarii de personalitate histrionice, ci interconectarea complexa a acestor trei factori.

Factorii biologici si genetici: daca o persoana are aceasta tulburare de personalitate  exista un risc pentru ca aceasta tulburare sa fie „transmisa” si la copii.

Factorii sociali: modul in care o persoana interactioneaza in dezvoltarea sa timpurie cu familia si prietenii, ori cu alti copii.

Factori psihologici: personalitatea si temperamenul individului modelate de mediul social si abilitatile invatate de adaptare si gestionarea stresului.

Raspandirea  tulburarii de personalitate histrionice este estimata a fi de aproximativ 2% – 3% din populatia generala si variaza intre 10% si 15% din populatia clinica cu tulburari de personalitate.

Legaturi si asemanari


Tulburarea de Personalitate Borderline prezinta elemente comune tulburarii histrionice (cautarea atentiei, comportamente manipulative, schimbarea rapida a emotiilor),  dar se distinge de aceasta prin autodistructivitate, intreruperi coleroase ale unor relatii stranse si sentimente cornice de insatisfactie profunda si de perturbare a identitatii.

Persoanele cu Tulburare de Personalitate Antisociala si tulburare de personalitate histrionica au in comun tendinta de a fi impulsivi, superficiali, imprudenti, seducatori si manipulativi, insa persoanele cu tulburare de personalitate histrionica tind a fi mai exagerate in emotiile lor si de regula nu se angajeaza in comportamente antisociale. Personalitatea histrionica este manipulativa pentru a obtine protectie, pe cand tulburarea de personalitate antisociala este manipulativa spre a obtine profit, putere ori alta gratificatie materiala.

Tulburarea de Personalitate Narcisistica. Desi tulburarea de personalitate narcisistica poate fi, de asemenea caracterizata prin nevoia de atentie din partea celorlalti, aceasta vrea de regula sa fie laudata pentru „superioritatea” ei si isi doreste un statut de “VIP”,  pe cand persoanele cu tulburare de personalitate histrionica doresc sa fie vazute ca fragile si dependente, pentru ca aceste comportamente le sunt utile pentru a atrage atentia.

Tulburarea de Personalitate Dependenta. In tulburarea de personalitate dependenta, persoana este excesiv de dependenta de altii pentru lauda si indrumare, nevoie de sprijin si teama de a fi abandonat sau parasit, dar lipsesc elementele emotionale exagerate, stridente ale tulburarii de personalitate histrionice.

Tratamentul Tulburarii de Personalitate Histrionica


Principalul mijloc de tratament pentru tulburare de personalitate histrionica este psihoterapia. Programul terapeutic este foarte similar cu cel al tulburarii de personalitate borderline si implica de obicei, o interventie pe termen lung cu un psihoterapeut care are experienta in tratarea acestui tip de tulburare de personalitate. Multe persoane cu tulburare de personalitate histrionica nu cauta tratament pentru tulburarea propriu-zisa, ci pentru efectele secundare pe care aceasta le produce in viata personala si profesionala. Persoanele cu aceasta tulburare de personalitate solicita ajutor terapeutic atunci cand trasaturile enuntate mai sus  perturba semnificativ echilibrul interior si capacitatea de adaptare, iar situatiile existente nu mai pot fi gestionate.

Interventia terapeutica poate fi dificila si datorita faptului ca aceasta tulburare de personalitate apare frecvent asociata si cu alte tulburari: Tulburarile de somatizare si de conversie, Tulburarile depresive  (tulburare depresiva majora, distimia),  dar mai ales cu Tulburarile legate de substante (alcool, droguri sau medicamente). De asemenea, aceasta tulburare prezinta un risc crescut pentru suicid, insa acest comportament audodistructiv nu reprezinta o pulsiune autentica, ci mai ales rezultatul nefericit a unei tentative de suicid demonstrativ reusite.

Principalele obiective urmarite in psihoterapia tulburarii de personalitate histrionice:

Tulburarea de personalitate histrionica nu afecteaza de obicei capacitatea persoanei de a functiona in mod adecvat profesional si social. Problemele cele mai importante apar in sfera personala, a vietii de relatie, acolo unde este necesara o implicare emotionala autentica si profunda. Personalitatea histrionica nu are constiinta clara a propriilor sale sentimente si din aceasta perspectiva un obiectiv important al terapiei este cel legat de clarificarea acestora si orientarea spre comportamente mature si adaptative. De asemenea, interventia terapeutica isi propune sa dezvolte noi mecanisme de reactie in situatii de frustrare, pierdere sau esec.

Psiholog specialist Ionut Ghiugan

PROGRAMĂRI:
► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2018 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:
→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea adulţilor (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Borderline (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Paranoidă (click aici)
→ Personalitatea sadică (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Antisocială (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate schizotipală (click aici)


  • 0
Imagine conceptuală despre violența domestică împotriva femeilor, ilustrând impactul psihologic al abuzului, consecințele emoționale și importanța accesului la protecție, sprijin și intervenție psihologică specializată.

Violența în familie. Efectele violenţei domestice asupra victimelor femei.

Violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.

► Conform statisticii comunicate de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) în primele 6 luni ale anului 2016, la nivel național, s-au înregistrat 8.926 de sesizări privind infracțiunea de lovire și alte violențe săvârșite în familie. Copiii de ambele sexe sunt afectați aproximativ egal de actele de lovire și alte violențe în familie. Dintre adulți, femeile sunt cele mai afectate (79% dintre victime sunt de sex feminin) iar majoritatea agresorilor sunt bărbați (92,3%). În aceeași perioadă au fost raportate 81 de cazuri de viol în familie. Victima îi este agresorului partener/ă în 21% dintre cazuri și fiu sau fiică în 44.4% dintre cazurile sesizate. Din datele poliției reiese că toți agresorii care au violat sunt bărbați.

Violența în familie se manifestă sub următoarele forme:

  1. violența verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
  2. violența psihologică – impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar;
  3. violența fizică – vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar;
  4. violența sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal;
  5. violența economică – interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;
  6. violența socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;
  7. violența spirituală – subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

Efectele violenței domestice asupra victimelor femei


Efectele violenţei domestice asupra sănăţii mintale:

Victimele pot suferi datorită abuzurilor o serie de probleme tranzitorii sau permanente în sfera emoţională. Reacția emoţională a victimei este o combinație complexă de trăiri: frică, durere, furie, vinovăție. Persoanele care au trecut prin astfel de experienţe  pot avea trăiri foarte volatile, dintr-o dată se simt furioase sau deprimate. Sau au experiențe de disociere, ca și cum nu ar fi prezente, iar lucrurile nu ar fi aievea. O anesteziere emoțională, dezvoltată tocmai ca o escapadă psihologică din calea abuzului. Anxietatea și depresia sunt comune în aceste cazuri, la fel ca stima de sine scăzută a acestor persoane și sentimentul că sunt defecte sau că este ceva profund în neregulă cu ele.

În funcţie de durata şi natura abuzului, prezenţa unor vulnerablităţi biologice sau psihologice, absenţa unor factori protectivi, pot surveni tulburări psihice precum: tulburări afective, tulburări anxioase, tulburarea de stres posttraumatic, tulburări alimentare, tulburarea consumului de substanţă (victimele se refugiază în consumul de alcool sau de substanţe tranchilizante), tulburări de comportament (tentative suicidare).

Efectele violenţei domestice asupra relaţiei de familie:

→ Ȋn relaţie cu partenerul:  pasivitate (victima preferă să tacă, tinde să-i dea ȋntotdeauna dreptate); hiperviglenţă (este foarte atentă la schimbările de dispoziţie ale partenerului, caută să preȋntȋmpine izbucnirea unui nou episod violent); minte ca să se protejeze pe ea şi pe copii; ascunde lucruri faţă de partener; distanţare afectivă; ȋşi pierde interesul sexual pentru partener; își subestimează valoarea în relație, încurajându-l în mod inconștient pe partener să continuie abuzul; cedează tuturor dorințelor acestuia şi pur si simplu, se lasă abuzată.

→ Ȋn relaţia cu proprii copii: sentimente de inadecvare ca părinte;  nevoia de a  proteja copii faţă de partener; comportamente violente faţă de copii.

Efectele violenţei domestice asupra relaţiilor de suport (membri ai familiei, prieteni):

→ Din punct de vedere social victima este izolată  de familia de origine, grupul de prieteni, colegii de serviciu sau de serviciile de asistenţă socială.  Izolarea socială a victimei reprezintă unul dintre cei mai severi factori de eşec în încercarea acesteia de ieşire din relaţia abuzivă.

 Efectele violenţei domestice asupra copiilor:


→ Copiii crescuţi în mediu familial cu grad ridicat de agresivitate şi violenţă dezvoltă mult mai frecvent anxietate, depresie, coşmaruri, acuze somatice, prezintă o stimă de sine scăzută, slabe rezultale la şcoală, precum şi alte probleme cum ar fi tulburările de comportament, agresivitatea permanentă, dependenţă de alcool şi droguri, comparativ cu copiii care nu au astfel de probleme familiale.

→ Lipsa stimei faţă de tată îi determină pe aceşti copii să îşi piardă modelul masculin, iar lipsa stimei faţă de mama abuzată le conturează lipsa respectului pentru femeie în general. De aici şi dificultăţile în relaţiile cu sexul opus.

→ Expunerea copiilor la un model disfuncţional de relaţie (agresor-victimă) explică ȋn multe situaţii transferul transgeneraţional al abuzului (copiii victime ale violenţei devin ȋntr-o proporţie semnificativă la rândul lor adulţi agresori).

Tipologia agresorului familial:


Tipul 1. Persoane violente/antisociale. Acest grup cuprinde indivizii cei mai violenţi din punct de vedere fizic, manipulatori şi narcisişti, predispuşi la consumul de alcool şi drog.

Tipul 2. Personalităţi de limită. Acest grup cuprinde indivizi cu ataşament deficitar, impulsivi, nesociabili, capricioşi, hipersensibili, oscilează rapid între indiferenţă şi furie.

Tipul 3. Instabili emoţional. Acest grup cuprinde 25% dintre persoanele violente şi este alcătuit din indivizi al căror comportament este agresiv din punct de vedere emoţional.

Clasificare a agresorilor, în funcţie de riscurile la care este supusă victima:


Agresorul cu risc scăzut. Este descris ca un individ pentru care agresiunea prezentă reprezintă primul incident violent (confirmat de victimă). Nu a abuzat emoţional în antecedent, nu a avut un comportament haotic sau disfuncţional, nu a comis ofense pe perioada de separaţie.

Agresorul cu risc mediu. Este descris ca un individ la care se regăsesc mai mult de doi factori de risc: abuz asupra copiilor, separări multiple, relaţii întâmplătoare multiple, plângeri ale victimei, amenzi sau arestări pe motiv de violenţă în familie, alte infracţiuni în antecedent, fără prieteni.

Agresorul cu risc înalt. Agresor care prezintă unul din următorii factori de risc: ofense comise în perioada separării, probleme medicale, arestări pe motive de violenţă domestică, tentative de suicid sau omor, abuz de substanţe în antecedent sau stări de intoxicaţie atunci când a fost comisă agresiunea, negarea oricărei agresiuni sau infracţiuni, refuzul de a-şi elibera partenerul.

PROGRAMĂRI:
► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2018 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:
→ Violenţa asupra copilului (click aici)
→ Psihologia violului. Actul sexual violent este un instrument de satisfacere a nevoii de a domina (click aici)
→ De ce femeile abuzate se ataşează de partenerii agresivi, le caută scuze şi refuză să-i părăsească. Sindromul Stockholm ȋn violenţa domestică  (click aici)
→ Stresul Posttraumatic. Cauze, tratament şi recuperare (click aici)
→ Alienarea parentală (click aici)
→ Personalitatea sadică (click aici)
→ Tulburarea de personalitate antisocială (click aici)
→ Tulburarea de personalitate paranoidă (click aici)
→ De ce posesivitatea şi controlul sunt forme de abuz ȋntr-o relaţie (click aici)
→ Semnele abuzului asupra copilului (click aici)
→ Pachet evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)
→ Expertiza psihologică ȋn cazurile de stres post-traumatic (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Cauzele Depresie. O imagine de sine negativa ne condamna la depresie (click aici)
→ Anxietatea generalizată (click aici)
→ Schizofrenia, cauze şi tratament (click aici)


  • 0
Imagine conceptuală despre evaluarea abilităților parentale și a stilului parental, ilustrând simbolic relația părinte–copil printr-un ursuleț de pluș și elemente specifice evaluării psihologice, fără reprezentarea unui copil.

Pachet Evaluare abilităţi parentale şi stil parental

OBIECTIVE EVALUARE:


► A identifica nivelul abilităţilor parentale necesare creşterii sănătoase şi educării unui copil: dimensiunea cunoaştere, suport afectiv şi managementul stresului, disciplinare, managementul timpului, managementul crizelor.
► A determina stilul parental dominant (autoritar, perfecţionist, democratic, permisiv, neimplicat)  pe baza analizei calitative a comportamentului părintelui ȋn relaţia cu propriul copil.
► A furniza o imagine cât mai precisă a persoanei evaluate cu privire la principalele mecanisme de coping cognitiv-emoţional şi coping comportamental utilizate ȋn situaţii negative/stresante, care acţionează inclusiv ȋn contextul ȋndeplinirii sarcinilor parentale.
►A identifica trăsăturile de personalitate care sunt asociate cu tulburările de personalitate care pot influenţa negativ ȋndeplinirea sarcinilor parentale.

BENEFICII:


► Ȋn procesul de evaluare sunt utilizate instrumente psihologice standardizate şi validate ştiinţific *, adaptate cultural şi normate pe populaţia din România, care oferă o cunoaştere validă a dimensiunilor evaluate.
► Plecând de la vulnerabilităţile identificate ȋn urma evaluării sunt transmise recomandări de specialitate  privind optimizarea, dezvoltarea abilităţilor parentale, a stilului parental şi se pun bazele unor programe particularizate de intervenţie. *

* Listă Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea psihologică a adultului (click aici)
* Ȋn Pachetul de evaluare abilităţi parentale şi stil parental  nu sunt incluse servicii de consiliere psihologică sau psihoterapie. Aceste servicii pot fi accesate separat ulterior evaluării plecând de la un plan de intervenţie particularizat.

METODE UTILIZATE:


Raportul interpretativ * este realizat ȋn urma aplicării următoarelor instrumente de evaluare:

Chestionar de investigare a competenţei parentale (C.C.P)
Chestionar de evaluare a stilurilor parentale (C.S.P)
→ Chestionarul de Evaluare Dimensională a Patologiei Personalităţii / DAPP-BQ
→ Chestionarul de coping cognitiv-emoţional / CERQ
→ Scala de abordare strategică a coping-ului / SACS.

* Raportul interpretativ realizat ȋn urma aplicării instrumentelor de evaluare nu este un raport de evaluare clinică şi psihodiagnostic sau un raport de expertiză psihologică.
* Raportul interpretativ este utilizat numai ȋn scopul optimizării şi dezvoltării abilităţilor parentale şi a stilului parental.

DURATĂ:


→ Procesul de evaluare se derulează pe durata a 5 şedinţe / o şedinţă durează 50 de minute.
→ Şedinţele sunt organizate astfel: interviu clinic, administrare teste, concluzii şi recomandări de specialitate.

PROGRAMĂRI:


► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:


→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea copilului şi adolescentului (click aici)
→ Model raport interpretativ pachet de evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Evaluarea psihologică a copilului după divorț/separarea părinților (click aici)
→ Cât de importantă este evaluarea psihologică a copiilor după divorţ (click aici)
→ Ce nu poţi să-i spui copilului ȋn timpul divorţului (click aici)
→ Alienarea parentală (click aici)


  • 0
Ilustrație simbolică reprezentând evaluarea psihologică a copilului și adolescentului prin utilizarea unor teste psihologice standardizate, într-un cabinet de psihologie destinat evaluării clinice și psihodiagnosticului.

Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea copilului şi adolescentului

Ȋn procesul de evaluare sunt utilizate instrumente psihologice standardizate şi validate ştiinţific, adaptate cultural şi normate pe populaţia din România. Testele psihologice prezentate sunt deţinute cu licenţă şi utilizate conform standardelor stabilite de furnizori.
► Rapoartele de evaluare oferă informaţii valide şi relevante pentru identificarea nevoilor de formare şi dezvoltare, diagnosticarea și clasificarea anumitor dizabilități sau tulburări psihice, pregătirea unor programe particularizate de intervenţie şi tratament.

Sistemul de Evaluare a Comportamentului Adaptativ, Ediţia a doua – ABAS II (Adaptative Behavior Assessment System, Second Edition)


ABAS II oferă o evaluare comprehensivă a abilităților adaptative ale persoanelor. Acest instrument poate fi folosit pentru: a evalua deprinderile adaptative ale unei persoane, cât și capacitatea acesteia de a trăi independent, diagnosticarea și clasificarea anumitor dizabilități sau tulburări psihice, identificarea punctelor tari și a limitelor, ajută la planificarea tratamentului sau a intervenţiei. ABAS II evaluează în totalitate cele zece arii de deprinderi adaptative specificate de Manualul de Diagnostic a tulburărilor Mintale, Ediția a Patra Revizuită (DSM-IV-TR) și de Asociația de Psihiatrie Americană (APA, 2000). De asemenea, ABAS II încorporează direcțiile curente oferite de American Association of Intellectual Disabilities (AAID) pentru evaluarea celor trei arii de comportament adaptativ (Conceptual, Social, Practic).
Ariile adaptative sunt definite ca acele abilităţi practice, de zi cu zi, care sunt necesare pentru ca persoana să funcţioneze şi să corespundă cerinţelor mediului înconjurător, incluzând aici şi capacitatea de a avea grijă efectiv de propria persoană în mod independent, dar şi interacţiunea cu alţi oameni. Ariile adaptative evaluate de ABAS II: Comunicare, Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitate preşcolară, Viaţa acasă, Sănătate şi siguranţă, Timp liber, Autoîngrijire, Autodirecţionare, Deprinderi Sociale, Motricitate.

Sistemul Achenbach Al Evaluării Bazate Empiric (ASEBA)


ASEBA este un instrument standardizat de evaluare a copilului şi adolescentului ce cuprinde un set de chestionare pentru evaluarea competenţelor, a funcţionării adaptative şi a problemelor specifice vârstei. Prima dimensiune evaluată de ASEBA se concetrează pe evaluarea a şapte sindroame şi este grupată ȋn “Probleme de internalizare” şi “Probleme de externalizare”: Anxietate/Depresie, Însingurare/Depresie, Acuze somatice, Probleme de relaţionare socială, Probleme de gândire, Probleme de atenţie, Neatenţie, Hiperactivitate/Impulsivitate, Comportament de încălcare a regulilor, Comportament Agresiv. Cea de-a doua dimensiune urmăreşte evaluarea copilului/adolescentului ȋn funcţie de criteriile DSM-IV (Manualul de Diagnostic şi Statistică, ediţia 4-a, elaborat de Asociaţia Americană de Psihiatrie , 1994):
→ Tulburări afective
Tulburări anxioase
Tulburări somatice
Tulburarea cu deficit de atenţie/hiperactivitate (ADHD)
Tulburări de tip opoziţionist
Tulburări de conduită.
ASEBA presupune colectarea informaţiilor din trei surse, care ilustrează comportamentul copilului/adolescentului din mai multe perspective: copil, părinte/aparţinător şi profesor/educator.

Chestionarul de evaluare a copiilor – 4 (ECI-4)


► ECI-4 este un instrument de screening care evaluează cele mai prevalente tulburări psihiatrice manifestate la copii cu vârste cuprinse între 3-7 ani. Itemii cuprinşi în ECI-4 se bazează pe criteriile de diagnostic prevăzute de Asociaţia Americană de Psihiatrie (1994) în Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (DSM). ECI-4 cuprinde o variantă pentru părinţi şi o variantă pentru educatori, astfel încât adunarea de informaţii de către clinician se realizează din contexte diferite. Evaluează riscul pentru următoarele tulburări:

  • ADHD;
  • Tulburarea opoziționismului provocator;
  • Tulburarea de conduită;
  • PCS – agresivitate;
  • Anxietate de separare;
  • Anxietate generalizată;
  • Fobie specifică;
  • Tulburarea depresivă majoră și tulburare distimică;
  • Fobie socială;
  • Tulburări de somn;
  • Tulburări de eliminare;
  • Stres posttraumatic;
  • Tulburări alimentare;
  • Tulburare reactivă de atașament;
  • Tulburări pervazive de dezvoltare (Autism, Asperger).

► Beneficii: ECI-4 permite evaluatorului să adune informaţii despre copil din contexte diferite, având la dispoziţie o variantă pentru părinţi şi o variantă pentru educatori. Permite identificarea prezentei sau absentei unei categorii de diagnostic evaluate dar si severitatea acestora.

Chestionarul de evaluare a simptomelor copilului-4 (CSI-4)


► CSI-4 este un instrument de screening care evaluează cele mai prevalente tulburări psihiatrice manifestate la copii cu vârste între 7 şi 12 ani. Itemii cuprinşi în CSI-4 se bazează pe criteriile de diagnostic prevăzute de Asociaţia Americană de Psihiatrie (1994), în Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (DSM). CSI-4 permite identificarea prezenței sau a absenței unei categorii de diagnostic evaluate, dar si severitatea acestora. CSI-4 evaluează riscul pentru următoarele tulburări:

  • ADHD cele trei tipuri;
  • Tulburare opoziționismului provocator;
  • Tulburare de conduită;
  • Anxietate generalizată;
  • Fobie specifică;
  • Obsesii, compulsii;
  • Tulburare de stres posttraumatic;
  • Ticuri motorii și vocale;
  • Schizofrenie;
  • Tulburare depresivă majoră;
  • Tulburare distimică;
  • Tulburare autistă și sindrom Asperger;
  • Fobie socială;
  • Anxietate de separare;
  • Enurezis, encoprezis.

► CSI-4 este un instrument important prin avantajele pe care le are faţă de alte scale şi proceduri: Realizează screening-ul tulburărilor psihiatrice la copii cu vârste cuprinse între 7 şi 12 ani. Sistematizează schimbul de informaţii între şcoală şi clinician, cu privire la problemele de sănătate mintală cu care se confruntă copilul. Facilitează adunarea de informaţii necesare diagnosticului din contexte diferite (atât din mediul familial, cât şi din cel şcolar). Interpretarea rezultatelor indică posibila prezenţă a tulburărilor de sănătate mentală, precum şi severitatea lor. Ajută la realizarea diagnosticului diferenţial. Ajută la testarea eficacităţii intervenţiilor psihoterapeutice, prin evaluarea modificărilor în simptomatologia copilului.

Millon Pre-Adolescent Clinical Inventory (M-PACI)


M-PACI este un instrument comprehensiv special creat pentru a ajuta specialistul în domeniul sănătaţii mintale să identifice corect problemele psihologice ale copiilor. M-PACI oferă o viziune integrată, care sintetizează stilurile de personalitate emergente şi sindroamele clinice, ajutând specialiştii în detectarea semnelor timpurii ale tulburărilor corespunzătoarea Axei I şi Axei II (DSM-IV – Manualul de Diagnostic şi Statistică, ediţia 4-a, Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994).
► M-PACI este utilizat pentru: evaluarea preadolescenţilor cu probleme în vederea confirmării ipotezelor diagnostice, planificarea tratamentului individualizat prin oferirea unei imagini integrate a patternurilor de personalitate emergente şi a semnelor clinice curente, măsurarea progresului înainte, în timpul şi după tratament. Scalele evaluate de M-PACI   sunt:
Patternuri de personalitate emergente: Supus, Sociabil, Încrezător, Insubordonat, Conformist, Inhibat, Instabil.
→ Semne clinice curente: Anxietate/Frica, Deficit de atenţie, Tendinţe obsesiv-compulsive, Probleme de conduită, Comportamente disruptive, Dispoziţie depresivă, Distorsionarea realităţii.
→  Indicatori de validitate a raspunsului: Invalidare, Caracterul negativ al răspunsului.

Millon Adolescent Clinical Inventory (MACI)


MACI este un inventar de autoevaluare elaborat în mod specific pentru evaluarea caracteristicilor de personalitate şi a sindroamelor clinice la adolescenţi. Chestionarul MACI a fost dezvoltat în colaborare cu psihiatri, psihologi şi alţi specialişti din domeniul sănătăţii mintale cu experienţă în lucrul cu adolescenţi. Prin urmare, acestea reflectă problemele cele mai relevante pentru înţelegerea comportamentului şi preocupărilor adolescenţilor.
Scalele MACI sunt grupate pentru a reflecta distincţia din DSM-IV ( Manualul de Diagnostic şi Statistică, ediţia 4-a, Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994) între Axa II (caracteristici de personalitate durabile) şi Axa I (tulburări clinice). MACI evaluează următoarele scale:
→ Patternuri de personalitate: Introvertit, Inhibat, Trist, Supus, Dramatic, Egoist, Insubordonat, Puternic, Conformist, Opoziţionist, Auto-devalorizare, Tendinţe borderline.
Preocupări exprimate: Identitate difuză, Auto-depreciere, Dezaprobare corporală, Disconfort sexual, Insecuritate în raport cu covârstnicii,  Lipsa interesului social, Neînţelegeri în familie, Abuz în copilarie.
Sindroame clinice: Disfuncţii alimentare, Predilecţie spre abuz de substanţe, Predispoziţie spre delincvenţă, Tendinţe impulsive, Trăiri anxioase, Trăiri depresive, Tendinţe suicidare.
→ Indici de modificare: Dezvăluire, Dezirabilitate, Devalorizare.

Scala de Anxietate Multidimensională Pentru Copii (MASC, Multidimensional Anxiety Scale for Children)


MASC este un instrument psihometric ce evaluează dimensiunile majore ale anxietăţii la copii şi adolescenţi, conform DSM-IV-TR (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale – ediţia a IV-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie, 2000). MASC este considerat cel mai util instrument de evaluare a anxietăţii la copii şi adolescenţi existent până ȋn prezent. MASC măsoară dimensiunile majore ale anxietăţii la copii şi adolescenţi, chestionarul incluzând următoarele scale şi concepte:
Scale de bază: Simptome Fizice, Evitarea Lezării, Anxietate Socială şi Separare/Panică
Subscale: Tensiune şi Simptome somatice, Perfecţionism şi Coping anxios, Frici de umilire şi Frici de performanţă
→ Scală generală: Anxietatea totală
Indici majori: Indicele Tulburărilor Anxioase şi Indicele de Inconsistenţă.

Chestionarul de coping cognitiv-emoţional (CERQ)


CERQ este un chestionar multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping cognitiv-emoțional, pe care o persoană le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative. Chestionarul poate fi administrat ȋn populaţia normal şi clinică, atât ȋn cazul adulţilor, cât şi ȋn cel al adolescenţilor ȋn vârstă de 12 ani sau peste.
CERQ măsoară frecvența utilizării anumitor strategii, prin intermediul a 9 scale de evaluare: Auto-culpabilizare, Acceptare, Ruminare, Refocalizare pozitivă, Refocalizare pe planificare, Reevaluare pozitivă, Punerea în perspectivă, Catastrofare, Culpabilizarea celorlalți. Avantajul utilizării Chestionarul CERQ:
→ Oferă acces la ceea ce gândește o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă și este copleșită de emoții.
→ Face distincția între ceea ce gândește și ceea ce face o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă de viață.
→ Identifică strategii disfuncționale de coping cognitiv-emoțional și contribuie la corectarea lor în cadrul unor programe de dezvoltare personală.

Testul de apercepţie pentru copii – CAT


CATtehnică proiectivă, ajută la înţelegerea raporturilor existente între copil, personajele şi tendinţele cele mai importante din viaţa sa, prin intermediul semnificaţiilor psihodinamice provenind din interpretarea unor stimuli perceptivi standardizaţi. CAT permite depistarea şi cercetarea amănunţită ȋn ce priveşte:
organizarea/dezorganizarea personalităţii
conflicte aferente problematicii oedipiene (rivalitatea, dependenţă, fixaţii, ambivalenţă)
maturizarea/imaturitatea afectivă şi atitudinală
raportul dintre instanţele personalităţii (Sine – Eu – Supraeu) şi mecanismele de apărare ȋn cazul unui dezechilibru existent ȋntre acestea
trăsături nevrotice (anxietate, depresie, nervozitate, agresivitate, aspecte regresive, problematici sexuale, tendinţe obsesionale, tendinţe psihotice etc.).

Testul Apercepţiei Tematice – TAT


TAT este o tehnică proiectivă ce urmărește să evalueze modelele de gândire, atitudinile față de sine și față de ceilalți, capacitatea observațională și răspunsurile emoționale ale subiectului la un material slab structurat. Printre aspectele puse în evidență în analiza planşelor, se numără: nevoile şi pulsiunile subiectului; concepţia sa despre lume; conflictele semnificative; natura anxietăţilor; principalele defense utilizate de subiect împotriva conflictelor şi temerilor; adecvarea Supraeului, măsura în care acesta se manifestă în mod mai mult sau mai puţin punitiv; integrarea Eului subiectului.
► TAT pune în evidenţă şi 12 funcţii ale Eului: Testarea realităţii; Judecata; Simţul realităţii; Reglarea şi controlul pulsiunilor, afectelor şi tendinţelor; Relaţii de obiect; Procesele gândirii; Regresia adaptativă în serviciul eului; Funcţionarea defensivă; etc. Utilizarile TAT sunt multiple, constituind un instrument util pentru specialişti din cele mai diverse domenii.

Probe proiective: Fabulele Duss


Fabulele Duss, elaborate de Louisa Duss 1971 au la bază construirea unor poveşti pornind de la o situaţie incompletă şi o întrebare deschisă, ce a fost dezvoltată pentru a cunoaşte procesele interioare şi conflictele emoţionale a copiilor. Fabulele Duss oferă posibilitatea de a obţine o perspectivă cu privire la nevoile conştiente şi inconştiente ale copiilor, gândurile şi sentiementele pe care le trăiesc şi vizează teme ca:
fixarea copilului faţă de unul dintre părinţii săi sau, din contră, independența sa
teama de abandon
gelozia faţă de relaţia părinţilor
complexul de înţărcare şi complexul fratern
agresivitatea, dorinţa de moarte, culpabilizarea, autopedepsirea
complexul castrării; complexul posesiv şi încăpăţânat; complexul lui Oedip.

Probe proiective: Testul de completare de Fraze (7-17 ani)


Testul completare de fraze (7-17 ani) face parte din tehnica asociativ verbală. Modul ȋn care oamenii reacţionează la anumite cuvinte dezvăluie o serie de preocupări, obsesii sau complexe. Tehnicile proiective permit, spre deosebire de testele obiective, o viziune mai aprofundată şi mai personalizată despre subiect. Cel mai adesea, prin tehnicile proiective vedem fantasmele, obsesiile, dorinţele şi conflictele inconştiente. Proba este larg utilizată ca test de coroborare şi identifică următoarele grupe tematice:
Nivelul global din perspectiva tonalităţii afective
Nivelul analitic din perspectiva structurii tematice:  Imaginea de sine, Relaţia cu ceilalţi, Relaţia cu familia, Relaţia cu mediul academic, autoritatea profesorilor, Răspunsuri particulare, ilogice, stereotipe etc.

Testul Matrici Progresive Color (CPM)


► Testul Matrici Progresive Color (CPM) permit o măsurare acurată a proceselor intelectuale ale copiilor cu vârsta între 4-11 ani (mai precis a inteligenţei nonverbale). Fondul color pe care sunt prezentate problemele atrag atenţia şi fac testul mai interesant, reducând nevoia instrucţiunilor verbale.

Testul Matrici Progresive Color (CPM) este alcătuit din 36 de itemi organizaţi în trei serii, fiecare a câte 12 itemi – A, Ab şi B. Acest test a fost construit pentru testarea copiilor şi poate fi folosit cu succes şi în testarea persoanelor care prezintă diferite disfuncţii psihice, afazie, paralizii cerebrale, surzenie sau în evaluarea persoanelor cu un intelect sub limită.

PROGRAMĂRI:
Telefon: 0722.509.692
E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:


→ Pachet Evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)
→ Pachet Evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea adulţilor (click aici)
→ Model raport interpretativ pachet de evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Evaluarea psihologică a copilului după divorț/separarea părinților (click aici)
→ Evaluare psihologică în cazurile de stres posttraumatic (click aici)
Pachet Evaluare clinică şi psihodiagnostic (click aici)


  • 0
Ilustrație simbolică reprezentând evaluarea psihologică a adultului prin utilizarea unor teste psihologice standardizate într-un cabinet de psihologie clinică și psihologie judiciară.

Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea adulţilor

Ȋn procesul de evaluare sunt utilizate instrumente psihologice standardizate şi validate ştiinţific, adaptate cultural şi normate pe populaţia din România.
► Testele psihologice prezentate sunt deţinute cu licenţă şi utilizate conform standardelor stabilite de furnizori.
► Rapoartele de evaluare ( Model raport Evaluare psihologică pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală – click aici) oferă informaţii valide şi relevante pentru luarea deciziilor de intervenţie şi tratament (Evaluarea sănătății mintale – click aici) sau pregătirea unor programe particularizate de intervenţie pentru management şi dezvoltare personală (Evaluare pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală click aici).

Matricele Progresive Standard (Standard Progresive Matrices)


Matricele progresive Raven formează o probă perceptivă neverbală utilizată pentru măsurarea nivelului inteligenţei cognitive (IQ). Testul elaborat în 1938 de J.C. Raven în colaborare cu L.S. Penrose, revizuit în 1947 şi 1956 este un test omogen de inteligenţă generală. Matricele Progresive Standard sunt construite astfel încât să “acopere” nivele variate (slab – mijlociu – bun) ale abilităţilor mintale şi să fie aplicabile la toate vârstele (copii, adulţi, bătrâni), indiferent de nivelul de şcolarizare, naţionalitate sau condiţie fizică. Astfel, ȋn funcţie de scorul QI obţinut, persoana evaluată va putea fi ȋncadrată astfel:
Inteligenţă extrem de ridicată (QI peste 140)
Inteligenţă superioară, mult peste medie (QI = 120 – 139)
Inteligenţă peste medie (QI = 110 – 119)
Inteligenţă medie ridicată (QI 100 – 109)
Inteligenţă de nivel mediu (QI 90 – 99)
Inteligenţă slabă, sub medie (QI 80 – 89)
Inteligenţă de limită (QI 70 – 79)
Debili mintali, deficienţă mintală uşoară (QI 50 – 69)
Imbecili, deficienţă mintală medie (QI 20 – 49)
Idioţi, deficienţă mintală gravă  (QI 0 – 19).

Inventarul de personalitate NEO FFI/NEO Five-Factor Inventory


Inventarul de personalitate NEO-FFI, este forma scurtă a NEO PI-R, Inventarul de Personalitate NEO Revizuit (Revised NEO Personality Inventory, NEO PI-R), care este cel mai utilizat chestionar de personalitate în psihologia modernă, evaluând constructele clasice ale modelului Big Five. NEO-FFI măsoară cinci dimensiuni majore, sau domenii, ale personalităţiii (Nevrotism, Extraversie, Deschidere către experienţe, Agreabilitate şi Conştiinciozitate). Inventarul de personalitate NEO-FFI este un instrument concis de măsurare a personalităţii normale, utilizabil în situaţii de evaluare clinică sau orice altă situaţie în care se solicită o cunoaştere validă a personalităţii respondentului.

Inventarul clinic multiaxial MCMI-III (Millon Clinical Multiaxial Inventory III)


Inventarul clinic multiaxial MCMI-III este cel mai utilizat inventar psihopatologic, realizat în conformitate cu criteriile DSM-IV, 1994 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, ediţia a-IV-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie). Oferă o evaluare validată empiric, relevantă şi fidelă, pentru a veni în sprijinul psihologilor şi al altor specialişti în domeniul sănătăţii mintale în mediul clinic, medical şi judiciar. Instrumentul ajută la evaluarea interacţiunii tulburărilor de Axa I şi de Axa II pe baza sistemului de clasificare DSM-IV, identificarea caracteristicilor profunde şi pervazive de personalitate care stau la baza simptomelor şi o înţelegere integrată a relaţiei dintre caracteristicile de personalitate şi sindroamele clinice, pentru a facilita deciziile de intervenţie.
Inventarul clinic multiaxial MCMI-III conține paisprezece scale de patologie de personalitate (Schizoid, Evitant, Depresiv, Dependent, Histrionic, Narcisist, Antisocial, Sadic: agresiv, Compulsiv, Negativist: pasiv-agresiv, Masochist: ego-distonic, Schizotipal, Borderline, Paranoid) şi zece scale care evaluează sindroame clinice (Anxietate, Somatoform, Bipolar: maniacal, Distimie, Dependenţă de alcool, Dependenţă de droguri, Tulburarea de stres post-traumatic, Tulburarea de gândire, Depresia majoră, Tulburarea delirantă) şi trei indici de modificare (Dezvăluire, Dezirabilitate, Devalorizare) meniţi să evalueze stilul de răspuns al persoanei evaluate.

Chestionarul de screening şi diagnostic psihiatric (PDSQ)


► PDSQ (M.Zimmerman,M.D. Amalia Ciuca, Monica Albu, 2010) – Chestionarul de screening şi diagnostic psihiatric, instrument de autoevaluare conceput pentru a detecta cele mai frecvent intalnite tulburări psihopatologice (Conform DSM –IV, Manual de Diagnostic si Statistică a Tulburarilor Mentale, Ediţia a patra, Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994).
Chestionarul PDSQ permite obţinerea atât a unui scor general al psihopatologiei, cât şi a scorurilor la subscale specifice, vizând 13 tulburări de pe axa I:

  • Tulburare depresivă majoră,
  • Tulburare de stress posttraumatic,
  • Bulimie/ alimentaţie compulsivă,
  • Tulburare obsesiv-compulsivă,
  • Tulburare de panică,
  • Tulburări psihotice,
  • Agorafobie,
  • Fobie socială,
  • Abuz/ dependenţă de alcool,
  • Abuz/ dependenţă de medicamente (droguri),
  • Tulburare de anxietate generalizată,
  • Tulburare de somatizare,
  • Ipohondrie.

În plus, se obține un scor pentru riscul de suicid şi ghiduri pentru realizarea de interviuri suplimentare ulterioare.
Beneficii. Permite identificarea comorbidităţii cu implicaţii majore pentru tratament.Oferă posibilitatea stabilirii unui diagnostic diferenţial al tulburărilor de pe axa I.Permite evaluarea responsivităţii la tratament. Pentru că este scurt, dar abordează probleme multiple, PDSQ permite practicienilor să-şi îmbunătăţească eficienţa clinică, cu adăugarea unei cantităţi minime de timp alocat sarcinilor administrative.

Chestionarul de Evaluare Dimensională a Patologiei Personalităţii – DAPP-BQ (Dimensional Assessment of Personality Pathology – Basic Questionnaire)


Chestionarul DAPP-BQ, oferă o evaluare detaliată şi adecvată a tulburărilor de personalitate, pentru a fi utilizat de psihologi, psihiatri şi de alte profesii din domeniul sănătăţii mentale. Instrumentul utilizează o structură dimensională consistentă cu abordările curente în clasificarea tulburărilor de personalitate, fiind compatibil cu sistemul de clasificare DSM-5, 2013 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, ediţia a-V-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie). De asemenea, chestionarul evaluează o serie de caracteristici afective, cognitive și interpersonale care au implicații importante pentru sănătatea mentală, adaptarea și bunăstarea fizică a unei persoane. DAPP-BQ este alcătuit din 290 de itemi care evaluează 18 dimensiuni reprezentative pentru tulburările de personalitate, ce sunt grupate ȋn patru scalele:
Disfuncționalitate emoțională: Labilitate emoțională, Anxietate, Disfuncționalitate cognitivă, Probleme de identitate, Atașament nesigur, Submisivitate.
Comportament dissocial: Nepăsare emoțională, Probleme de conduită, Narcisism, Respingere, Căutarea stimulării.
Evitare socială: Probleme de intimitate, Afiliere scăzută, Expresivitate limitată.
Comportament compulsiv. Compulsivitate.

Chestionarul de coping cognitiv-emoţional (CERQ)


CERQ (Chestionar de evaluare a copingului cognitiv-emoțional) este un chestionar multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping cognitiv-emoțional, pe care o persoană le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative. Chestionarul poate fi administrat ȋn populaţia normal şi clinică, atât ȋn cazul adulţilor, cât şi ȋn cel al adolescenţilor ȋn vârstă de 12 ani sau peste. Chestionarul CERQ măsoară frecvența utilizării anumitor strategii, prin intermediul a 9 scale de evaluare: Auto-culpabilizare, Acceptare, Ruminare, Refocalizare pozitivă, Refocalizare pe planificare, Reevaluare pozitivă, Punerea în perspectivă, Catastrofare, Culpabilizarea celorlalți. Avantajul utilizării Chestionarul CERQ:
Oferă acces la ceea ce gândește o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă și este copleșită de emoții.
Face distincția între ceea ce gândește și ceea ce face o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă de viață.
Identifică strategii disfuncționale de coping cognitiv-emoțional și contribuie la corectarea lor în cadrul unor programe de dezvoltare personală.

Scala de abordare strategică a coping-ului (SACS)


SACS este un chestionar multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping comportamental în context social, pe care cineva le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative. În comparație cu alte chestionare de coping, care nu fac o distincție explicită între gândurile unei persoane și activitatea sa reală, SACS se referă în mod exclusiv la modul în care o persoană reacționează comportamental activ/pasiv, prosocial/antisocial, direct/ indirect, după ce a trăit o experiență negativă.
SACS este utilizat pentru identificarea celor mai frecvente strategii comportamentale pe care o persoană le folosește în situații de confruntare cu evenimente negative de viață, stresante: Acțiune asertivă, Relaționare socială, Căutarea suportului social, Acțiune prudentă, Acţiunea instinctivă, Evitarea, Acţiunea indirectă, Acţiunea antisocială Acţiunea agresivă.

Chestionarul STAXI-2 (State – Trait Anger Expression Inventory)


► STAXI-2, instrument psihometric pentru evaluarea furiei, cel mai de succes instrument folosit în anger management la nivel mondial, dezvoltat de Charles D. Spielberger, Ph.D. STAXI-2 a fost conceput pentru a oferi specialistului un instrument obiectiv în cuantificare, în ceea ce priveşte: stările situaţionale de furie, trăsătura de personalitate care predispune la resimţirea şi exteriorizarea furiei, trăirea internă a furiei, exprimarea ei externă, controlul furiei. STAXI-2 evaluează următoarele scale:
Scala Furia ca stare, măsoară intensitatea sentimentelor de furie şi gradul în care o persoană este tentată să îşi exprime furia la un anumit moment.
Scala Temperament furios, măsoară cât de des sunt exprimate sentimentele de furie în timp.
Scala Exprimarea exterioară a furiei, măsoară cât de des sunt exprimate sentimentele de furie în comportamente agresive din punct de vedere fizic sau verbal.
Scala Exprimarea interioară a furiei, măsoară cât de des sentimentele de furie sunt resimţite, dar nu exprimate.
Controlul exterior al furiei,  măsoară cât de des controlează subiectul exprimarea exterioară a sentimentelor de furie.
Controlul interior al furiei măsoară cât de des o persoană încearcă să controleze sentimentele de furie prin calmare sau liniştire.
Indicele de exprimare a furiei este o masură generală a exprimării furiei.

Inventarul de Depresie Beck – ediţia a doua (BDI – II) / (Beck Depression Inventory-Second Edition)


Inventarul de Depresie Beck – ediţia a doua (BDI – II) este un instrument de auto-evaluare, construit să măsoare severitatea depresiei la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 13 ani. Această versiune a inventarului (BDI-II) este utilizată pentru evaluarea simptomelor corespunzătoare criteriilor de diagnostic pentru tulburările depresive cuprinse în Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale – ediţia a IV-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (DSM – IV, 1994).

Interviul clinic structurat pentru tulburările din DSM-5, SCID-5-CV


SCID-5-CV, este un ghid de interviu semistructurat utilizat pentru stabilirea diagnosticelor majore DSM-V, 2013 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale – ediţia a V-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie), anterior diagnosticele Axei I. Interviurile clinice structurate au fost elaborate cu scopul de a creşte fidelitatea diagnostică prin standardizarea procesului de evaluare, de a spori validitatea prin facilitarea aplicării criteriilor de diagnostic din DSM-5 şi aprofundarea unor simptome care altfel ar putea fi trecute cu vederea. SCID -5- CV este împărţit în mai multe module, fiecare modul evaluând o anumită clasă de tulburări psihiatrice. Modulele SCID-5-CV:
Modulul A: Episoade afective şi Tulburarea depresivă persistentă
Modul B: Simptome psihotice şi simptome asociate
Modul C: Diagnosticul diferenţial al tulburărilor psihotice
Modul D: Diagnosticul diferenţial al tulburărilor afective
Modul E: Tulburările consumului de substanţe
Modul F: Tulburările anxioase
Modul G: Tulburarea obsesiv-compulsivă şi Tulburarea de stres posttraumatic; Tulburarea cu deficit de atenţie/hiperactivitate
Modul I: Evaluarea iniţială a altor tulburări actuale
Modulul J: Tulburarea de adaptare.

Interviul clinic structurat pentru tulburările de personalitate din DSM-5, SCID-5-PD


SCID-5-PD, este un ghid de interviu semistructurat care evaluează cele 10 tulburări de personalitate descrise ȋn DSM-V, 2013 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, ediţia a-V-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie), ȋn cadrul Grupelor A, B şi C:
→ Tulburarea de personalitate evitantă
→ Tulburarea de personalitate dependentă
→ Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
→ Tulburarea de personalitate paranoidă
→ Tulburarea de personalitate schizotipală
→ Tulburarea de personalitate schizoidă
→ Tulburarea de personalitate histrionică
→ Tulburarea de personalitate narcisistă
→ Tulburarea de personalitate borderline
→ Tulburarea de personalitate antisocială.
SCID-5-PD poate fi utilizat pentru a stabili diagnosticul tulburărilor de personalitate, pentru a investiga tipare de tulburări de personalitate care apar simultan cu alte tulburări psihice sau afecţiuni medicale, pentru a investiga structura subdiacentă a patologiei personalităţii şi pentru comparaţie cu alte metode de investigare a tulburărilor personalităţii.

Testul Apercepției Tematice – TAT


Testul de Apercepție Tematică – TAT este o tehnică proiectivă ce urmărește să evalueze modelele de gândire, atitudinile față de sine și față de ceilalți, capacitatea observațională și răspunsurile emoționale ale subiectului la un material slab structurat. Printre aspectele puse în evidență în analiza planşelor, se numără: nevoile şi pulsiunile subiectului; concepţia sa despre lume; conflictele semnificative; natura anxietăţilor; principalele defense utilizate de subiect împotriva conflictelor şi temerilor; adecvarea Supraeului, măsura în care acesta se manifestă în mod mai mult sau mai puţin punitiv; integrarea Eului subiectului.
TAT pune în evidenţă şi 12 funcţii ale Eului: Testarea realităţii; Judecata; Simţul realităţii; Reglarea şi controlul pulsiunilor, afectelor şi tendinţelor; Relaţii de obiect; Procesele gândirii; Regresia adaptativă în serviciul eului; Funcţionarea defensivă; etc. Utilizările TAT sunt multiple, constituind un instrument util pentru specialişti din cele mai diverse domenii:
Evaluarea candidaţilor pentru angajarea în domenii care cer un nivel înalt al abilităţilor de lucru cu oamenii sau abilităţi semnificative în controlul stresului şi a efectelor acestuia (domeniul juridic, militar, servicii diplomatice etc.)
Evaluarea unor pacienţi care au un diagnostic psihiatric, în vederea stabilirii tipului de terapie adecvat.
Ȋn medicina legală, pentru a evalua motivaţiile şi atitudinile generale ale persoanelor acuzate de fapte violente.
Ȋn evaluarea unor tulburări de personalitate.
Ȋn evaluarea unor problematici de factura neuropsihologică.
Ȋn scopuri de cercetare.

PROGRAMĂRI:
Telefon: 0722.509.692
E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:


→ Pachet evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)
→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea copilului şi adolescentului (click aici)
→ Model raport interpretativ pachet de evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Evaluarea psihologică a copilului după divorț/separarea părinților (click aici)
→ Evaluare psihologică în cazurile de stres posttraumatic (click aici)


  • 0
Ilustrație simbolică reprezentând un raport interpretativ de evaluare psihologică pentru autocunoaștere și dezvoltare personală, alături de materiale profesionale utilizate în procesul de evaluare psihologică.

MODEL RAPORT INTERPRETATIV PACHET DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ

EVALUAREA APTITUDINILOR COGNITIVE:

► Instrument utilizat: Matricele Progresive Standard / Standard Progresive Matrices
Descriere: Testul măsoară inteligenţa non-verbală
Nivel obţinut: QI = 122
Interpretare: Nivelul obţinut indică o inteligenţă mult peste medie.

EVALUARE PERSONALITATE:

► Instrument utilizat: Inventarul de personalitate NEO FFI/NEO Five-Factor Inventory
Descriere: Testul măsoară cinci dimensiuni majore ale personalităţiii: Nevrotism, Extraversie, Deschidere către experienţe, Agreabilitate şi Conştiinciozitate.

→ Scala N: Nevrotism
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: Persoanele care obţin scoruri semnificativ mai scăzute comparativ cu media eşantionului sunt percepute ca fiind calme şi relativ libere de trăiri sau emoţii negative. Manifestările lor emoţionale sunt stabile şi adaptate situaţiilor cu care se confruntă. Lipsa emoţiilor negative nu înseamnă că persoanele cu scoruri scăzute trăiesc doar emoţii pozitive, ci faptul că acestea resimt mai rar furie, îngrijorare sau stres.

→ Scala N1: Stima de sine negativă
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: Persoanele caracterizate de scoruri scăzute nu se descurajează cu uşurinţă, obstacolele şi dificultăţile având un efect mobilizator asupra lor. O alta caracteristică importantă a scorurilor scăzute ţine de o imagine de sine pozitivă, precum şi de sentimentul eficienţei şi competenţei personale.

→ Scala N2: Emoţionalitate negativă
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: Scorurile scăzute la aceasta scală se asociază cu lipsa sau frecvenţa scăzută de apariţie a tensiunilor, îngrijorărilor sau a stărilor de anxietate. Deşi mai puţin vulnerabile la stres, persoanele cu aceste scoruri nu manifestă întotdeauna o dispoziţie emoţională pozitivă.

→ Scala E: Extraversie
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Persoanele ambiverte tind să interacţioneze şi să lucreze eficient cu ceilalţi, putând în acelaşi timp să se descurce şi pe cont propriu. Deşi uneori sunt orientate către interacţiuni sociale, aceste persoane pot obosi repede în contextele sociale, simţind nevoia de a se retrage.

→ Scala E1: Sociabilitate
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Persoanele care obţin aceste scoruri caută în general interacţiuni sociale, atât în activitatea profesională, cât şi în timpul liber, dar au şi momente în care simt nevoia să se retragă din interacţiunile sociale, pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp.

→ Scala E2: Activism
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: Persoanele care obţin scoruri scăzute pe această scală sunt mai puţin active în mediul social, manifestând un nivel mai degrabă scăzut al entuziasmului asociat implicării în diferite acţiuni. Se poate considera că persoanele care obţin aceste scoruri tind să manifeste uneori o lipsă de implicare în activităţi sau acţiuni care presupun interacţiuni sociale.

→ Scala O: Deschidere către experienţe
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Curiozitatea acestor persoane se manifestă destul de frecvent, dar în special în relaţie cu anumite arii bine delimitate. Mai mult, aceste persoane tind să se plictisească cu usurinţă. Se poate considera că persoanele care prezintă aceste scoruri sunt la fel de confortabile cu a lucra cu aspecte abstracte, conceptuale, dar şi cu aspect concrete, practice.

→ Scala O1: Curiozitate
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Persoanele caracterizate de scoruri ridicate la această scală tind să fie la curent cu descoperirile din diferite domenii, având în acelaşi timp o înclinare spre conceptualizare şi abstractizare. Se poate considera că aceste persoane tind să-şi dezvolte şi să-şi exploateze resursele intelectuale la un nivel optim. Trebuie menţionat faptul că de cele mai multe ori curiozitatea acestora se manifestă şi în legătură cu aspecte care nu presupun utilizarea gândirii abstracte (artă, natură etc.).

→ Scala O2: Flexibilitatea mentală
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Gradul în care persoanele cu aceste scoruri respectă regulile şi normele depinde de compatibilitatea între acestea şi propriul sistem normativ şi valoric, fiind tentate să analizeze regulile dintr-o perspectivă personală.

→ Scala A: Agreabilitate
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Persoanele caracterizate de scoruri ridicate la această scală sunt preocupate de armonizarea relaţiilor cu ceilalţi, fiind mai degrabă axate pe cooperare, iar nu pe competiţie. Persoanele care obţin scoruri înalte au o perspectivă optimistă asupra naturii umane, fiind dispuse să ajungă la un compromis, în loc să se implice în conflicte cu ceilalţi. În mediul social aceste persoane sunt percepute ca fiind oneste, prietenoase şi de încredere.

→ Scala A1: Încredere vs. suspiciune
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Aceste persoane tind să manifeste încredere în special faţă de persoane pe care le cunosc de o anumită perioadă de timp sau cu care au împărtaşit anumite experienţe. Uneori, aceste persoane pot fi circumspecte atunci când cunosc persoane noi.

→ Scala A2: Politeţe
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Persoanele caracterizate de scoruri înalte tind să manifeste un comportament respectuos faţă de persoanele cu care interacţionează, fiind în acelaşi timp disponibile pentru a oferi asistenţă sau ajutor celorlalţi. Aceste persoane tind să evite certurile şi conflictele, încercând să promoveze armonia în cadrul relaţiilor interpersonale.

→ Scala C: Conştiinciozitate
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Aceste persoane reuşesc să se adapteze cu uşurinţă la solicitările diferite provenite din mediul profesional sau personal, combinând în mod echilibrat respectarea regulilor cu orientarea către schimbare.

→ Scala C1: Productivitate
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Persoanele care obţin scoruri medii pot depune eforturi semnificative şi se pot focaliza pe finalizarea unui proiect atunci când percep respectivul proiect ca fiind captivant sau interesant. Atunci când îşi pierd interesul pentru o anumită acţiune, aceste persoane tind să amâne acţiunea sau să renunţe.

→ Scala C2: Organizare
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Persoanele care obţin scoruri medii la această scală au un grad mediu de confort atât cu situaţiile care presupun urmarea unor proceduri, cât şi cu cele care necesită abordări neconvenţionale. Aceste persoane au o eficienţă medie în ceea ce priveşte organizarea şi planificarea activităţilor (personale sau profesionale).

EVALUARE PERSONALITATE – INTERPRETĂRI CORELATIVE:

      • Stil de interacţiune

Nivel obţinut: CARISMATIC
Interpretare: Aceste persoane se bucură în mod sincer de compania celorlalţi, fiind ataşate puternic de prietenii vechi, dar manifestând în acelaşi timp şi entuziasm atunci când cunosc persoane noi. Acestor persoane le face mare placere să discute cu ceilalţi pe diferite teme, aceştia simţindu-se foarte confortabil în compania lor. De obicei, aceste persoane sunt populare în mediul lor social.

      • Stil decizional

Nivel obţinut: PROGRESIST
Interpretare: Aceste persoane tind să fie orientate către noutate şi schimbare, fiind în acelaşi timp interesate în a aplica noi soluţii, în special atunci când acestea au un impact pozitiv asupra celorlalţi. Aceste persoane au încredere în natura umană şi atunci când iau decizii sunt atente la a face schimbările în interesul celorlalţi. Aceste persoane sunt de obicei foarte eficiente în a-i ajuta pe ceilalţi să se dezvolte şi să progreseze.

      • Stil de ȋnvăţare

Nivel obţinut: ASPIRAŢIONAL
Interpretare: Aceste persoane îmbină o curiozitate pronunţată cu o capacitate bine dezvoltată de organizare personală, obţinând astfel rezultate deosebite pe plan academic sau în contexte generale care presupun învăţare. Aceste persoane au în general aspiraţii înalte şi găsesc adesea modalităţi creative de a rezolva problemele cu care se confruntă. Aceste persoane au şanse mari de a obţine succes pe plan academic.

      • Orientarea spre sarcină

Nivel obţinut: MOTIVAT
Interpretare: Aceste persoane sunt considerate eficiente, având capacitatea de a munci într-un ritm susţinut şi cu un tempo personal alert. De cele mai multe ori aceste persoane sunt interesate de propria dezvoltare şi evoluţie profesională, fiind capabile să urmeze un program sau un plan prestabilit. Uneori, aceste persoane încearcă să impună celor din jur stilul lor de lucru, pe care îl consideră a fi foarte eficient.

      • Bunăstarea psihologică

Nivel obţinut: OPTIMIST
Interpretare: Aceste persoane transmit o stare de bună dispoziţie în cadrul mediului social, fiind adesea lipsite de griji sau probleme emoţionale. Atunci când au de-a face cu frustrări sau dezamăgiri, aceste persoane se pot întrista pe moment, dar au capacitatea de a trece repede peste acestea. Mai mult, ele tind să se bucure de viaţă în general şi sunt de obicei focalizate pe viitor, iar nu pe trecut.

      • Controlul impulsurilor

Nivel obţinut: AXAT PE OBIECTIVE
Interpretare: Aceste persoane au o imagine foarte clară despre obiectivele pe care vor să le atingă. Mai mult, aceste persoane au capacitatea de a depăşi obstacolele care stau în calea atingerii obiectivelor prin perseverenţă şi organizare. Aceste persoane îşi revin foarte repede în urma unor insuccese şi pot gestiona nesatisfacerea imediată a nevoilor pentru atingerea unui scop important.

      • Stil de apărare

Nivel obţinut: HIPOSENSIBIL
Interpretare: Persoanele hiposensibile tind să minimalizeze importanţa sau intensitatea trăirilor emoţionale pe care le au. Pentru a depăşi eventualele momente dificile din punct de vedere emoţional, aceste persoane vor tinde să se implice în acţiuni concrete. Aceste persoane tind să creadă într-o entitate superioară care are un rol important în rezolvarea problemelor personale dificile.

      • Orientarea caracterului

Nivel obţinut: ALTRUIST
Interpretare: Aceste persoane îşi canalizează eforturile în mod deliberat şi organizat pe activităţi cu scopul de a-i ajuta pe alţii. Aceste persoane se implică în mod voluntar în diferite activităţi şi persistă în depăşirea obstacolelor pentru a putea fi de folos celorlalţi.

      • Controlul Furiei

Nivel obţinut: IERTĂTOR
Interpretare: Persoanele care prezintă această combinaţie a scorurilor tind a nu-şi exprima direct furia şi sentimentele negative. Chiar şi atunci când sunt insultate, aceste persoane preferă să ierte şi să uite incidentul respectiv, fără a intra în polemică cu cei implicaţi. Aceste persoane înţeleg şi perspectiva celorlalţi şi încearcă adesea să ajungă la un punct de vedere comun, mutual benefic.

EVALUARE PERSONALITATE – COMPETENŢE PROFESIONALE:

→ Orientarea către acţiune
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: Arie de dezvoltare. Persoanele caracterizate de scoruri scăzute la această competenţă tind să amâne luarea deciziilor şi nu sunt orientate spre a aborda şi rezolva cu prioritate acele activităţi urgente.

→ Aderenţa la politici organizaţionale
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Eficienţa ȋn afaceri
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Orientarea către schimbare
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Deprinderi avansate. Orientare puternică a personalităţii către căutarea de soluţii sau abordări noi pentru problemele cotidiene. De asemenea, competenţa surprinde şi comportamente de promovare şi susţinere a schimbării în grupul social de referinţă.

→ Capacitatea decizională
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Capacitatea de delegare
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Dezvoltarea celorlalţi
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Deprinderi avansate. Persoanele caracterizate de scoruri înalte la această competenţă au capacitatea de a împărtaşi grupului expertiza şi experienţa profesională acumulată. Datorită faptului că îi asista pe cei din echipă, aceste persoane sunt frecvent abordate pentru coaching sau pentru a oferi sfaturi profesionale.

→ Facilitarea
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Deprinderi avansate. Aceste persoane sunt caracterizate de eficienţă în gestionarea şi managementul conflictelor, negociind soluţii de tip win-win şi încercând să păstreze o perspectivă obiectivă asupra situaţiilor potenţial conflictuale.

→ Leadership
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Asumarea riscurilor
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Locul controlului
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Deprinderi avansate. Persoanele care obţin niveluri înalte de dezvoltare ale acestei competenţe reuşesc să-şi controleze reacţiile, având capacitatea de a rezista impulsurilor de moment şi percepând influenţa propriului comportament asupra evenimentelor externe.

→ Independenţa ȋn muncă
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Spirit antreprenorial
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

EVALUARE MECANISME DE COPING /ADAPTARE:

► Instrument utilizat: Chestionarul de coping cognitiv-emoțional / CERQ
Descriere: Testul identifică strategiile utilizate pentru a face față evenimentelor sau situațiilor negative.

Scala: Autoculpabilizare
Descriere: Autoculpabilizarea este o strategie care presupune apariția unor gânduri potrivit cărora întreaga responsabilitate pentru situația trăită aparține propriei persoane, vina este atribuită sieşi şi apar gânduri care se referă la greşelile pe care o persoană le face.
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: utilizarea ȋntr-o mai mică măsură a acestei strategii.

Scala: Acceptare
Descriere: Acceptarea se referă la acele gânduri datorită cărora ne resemnăm față de ceea ce s-a întâmplat şi acceptăm situația, gândindu-ne că aceasta nu mai poate fi schimbată şi că viața continuă.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

Scala: Ruminare
Descriere: Ruminarea se referă la situația în care ne gândim încontinuu şi/sau suntem mereu preocupați de sentimentele şi gândurile pe care le asociem unui eveniment negativ.
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: utilizarea frecventă a acestei strategii.

Scala: Refocalizare pozitivă
Descriere: Refocalizarea pozitivă apare atunci când ne gândim la alte lucruri mai plăcute, în loc să ne gândim la evenimentul negativ trăit.
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: utilizarea  frecventă a acestei strategii.

Scala: Refocalizare pe planificare
Descriere: Refocalizarea pe planificare apare atunci când ne gândim la paşii pe care trebuie să îi urmăm pentru a face față unui eveniment negativ sau atunci când ne gândim la un plan prin care să schimbăm o situație.
Nivel obţinut: scor peste medie
Interpretare: utilizarea peste medie a acestei strategii.

Scala: Reevaluare pozitivă
Descriere: Reevaluarea pozitivă apare atunci când asociem mental o semnificație pozitivă unui eveniment negativ în termenii dezvoltării personale, gândindu-ne că evenimentul ne va face mai puternici, căutând aspectele pozitive ale acestuia.
Nivel obţinut: scor peste medie
Interpretare: utilizarea peste medie a acestei strategii.

Scala: Punerea în perspectivă
Descriere: Punerea în perspectivă se referă la acele gânduri prin care se reduce nivelul de gravitate al evenimentului, prin comparația cu alte evenimente şi se pune accentul pe faptul că există şi lucruri mai grave în lume.
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: utilizarea ȋntr-o mai mică măsură a acestei strategii.

Scala: Catastrofarea
Descriere: Catastrofarea apare atunci când ne gândim în mod recurent la cât de teribil a fost evenimentul trăit şi la faptul că este cel mai crunt/groaznic lucru care se putea întâmpla, că este mult mai grav decât ceea ce li s-a întâmplat altora.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

Scala: Culpabilizarea celorlalți
Descriere: Culpabilizarea celorlalți apare atunci când îi învinovățim pe ceilalți pentru ceea ce ni s-a întâmplat, atunci când îi facem pe ceilalți responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat şi/sau atunci când ne gândim la greşelile pe care le-au facut ceilalți în această privință.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

► Instrument utilizat: Scala de abordare strategică a coping-ului / SACS
Descriere: Testul identifică strategiile de coping comportamental în context social, pe care cineva le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative.

→ Scala: Acțiune asertivă
Descriere: Acţiunea asertivă prin care persoana abordează situaţiile de confruntare cu evenimente negative de viață ȋn mod ferm, spontan, sincer şi direct fără să se retragă din faţa problemelor. Persoana ȋşi urmăreşte propriile interese fără a le face rău celorlalţi.
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: utilizarea peste medie a acestei strategii.

→ Scala: Relaționare socială
Descriere: Relaționare socială este o strategie de coping comportamental prin care persoana se alătură altor oameni pentru a face faţă situaţiei problemă. Persoana se implică ȋn rezolvarea problemei ȋmpreună cu ceilalţi, luând ȋn calcul şi nevoile acestora.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

→ Scala: Căutarea suportului social
Descriere: Căutarea suportului social este o strategie prin care persoana apelează la alte persoane pentru ajutor, sfaturi, informaţii şi sprijin emoţional ȋn vedera ameliorării sau rezolvării situaţiei stresante. Persoana se sfătuieşte cu familia şi prietenii ȋn legătură cu ce are de făcut.
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: utilizarea peste medie a acestei strategii.

→ Scala: Acțiune prudentă
Descriere:  Este o strategie prin care persoana ȋşi evaluează atent obţiunile ȋnainte de a acţiona şi ȋşi ia toate măsurile de precauţie pentru a se proteja de orice pericol. O acţiune prudentă poate implica şi o atentă considerare a nevoilor şi sentimentelor celorlalţi, ȋnainte de a trece la acţiune.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

→ Scala: Acţiunea instinctivă
Descriere: Persoana abordează situaţiile de confruntare cu evenimente negative de viață bazându-se, ȋn primul rând, pe propiile intuiţii. Aceasta poate să reacţioneze impulsiv, fără să se gândească prea mult la consecinţe. O acţiune instinctivă poate implica o slabă considerare a celorlalţi şi a nevoilor acestora.
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: utilizarea sub medie a acestei strategii.

→ Scala: Evitarea
Descriere: Evitarea este o strategie prin care persoana se angajează ȋn alte activităţi pentru a nu se mai ocupa/confrunta cu problema/situaţia stresantă. Persoana reduce efortul sau abandonează angajarea ȋn atingerea scopului sau ȋn ȋnlăturarea stresorului. Aceasta se retrage sau aşteaptă ca lucrurile să se rezolve de la sine.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

→ Scala: Acţiunea indirectă
Descriere: Este o strategie prin care persoana preferă să abordeze problema stresantă ȋn mod “netransparent”, ȋn spatele scenei. O acţiune indirectă implică influenţarea sau manipularea mediului, a contextului sau a altor persoane ȋn vederea ameliorării situaţiei stresante. Abordarea indirectă a stresorului poate implica atât luarea ȋn considerare, cât şi neluarea ȋn considerare a nevoilor celorlalţi.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

→ Scala: Acţiunea antisocială
Descriere: Persoana ȋn situaţii stresante/problemă utilizează strategii comportamentale prin care ȋşi urmăreşte, ȋn primul rând, propriile interese, chiar dacă acţiunile sale pot avea consecinţe negative asupra celorlalţi.
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: utilizarea sub medie a acestei strategii.

→ Scala: Acţiunea agresivă
Descriere: Persoana ȋn situaţii stresante/problemă actionează decisiv, rapid, pentru a-i lua prin surprindere pe ceilalţi cu garda jos. O acţiune agresivă implică intenţia de preluare a controlului cu orice preţ, dominarea şi dezarmarea celorlalţi.
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: utilizarea sub medie a acestei strategii.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI DE SPECIALITATE:

Plecând de la punctele forte şi vulnerabilităţile identificate ȋn urma evaluării sunt transmise concluzii şi recomandări de specialitate privind optimizarea şi dezvoltarea personală.

PROGRAMĂRI:
→ Telefon: 0722.509.692
→ E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan


  • 0
Ilustrație simbolică reprezentând un pachet complet de evaluare psihologică pentru autocunoaștere și dezvoltare personală, incluzând raport interpretativ, instrumente psihometrice și recomandări personalizate într-un cabinet de psihologie.

Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală

OBIECTIVE EVALUARE:


► A furniza o imagine cât mai precisă a persoanei evaluate cu privire la abilitățile cognitive, percepţia de sine, trăsăturile de personalitate, starea emoțională, mecanismele de a face față stresului, precum şi preferinţele comportamentale ale acesteia în situaţii mai mult sau mai puţin generale, utilizând metode ştiinţifice şi riguroase

► A furniza asistenţă de specialitate pentru a ȋnţelege cât mai bine propriul mod de funcţionare ȋn plan psihologic şi comportamental

BENEFICII:


► Ȋn procesul de evaluare sunt utilizate instrumente psihologice standardizate şi validate ştiinţific *, adaptate cultural şi normate pe populaţia din România, care oferă o cunoaştere validă a persoanei evaluate

► Plecând de la punctele forte şi vulnerabilităţile identificate ȋn urma evaluării sunt transmise recomandări de specialitate privind optimizarea şi dezvoltarea personală, se pun bazele privind pregătirea unor programe particularizate de intervenţie: management al stresului, prevenție a reacțiilor disfuncționale în situații de confruntare cu evenimente negative de viață, control al emoţiilor, dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare interpersonală, etc. *

* Listă Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea psihologică a adultului (click aici)

* Ȋn Pachetul de evaluare psihologică pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală nu sunt incluse servicii de consiliere psihologică sau psihoterapie. Aceste servicii pot fi accesate separat ulterior evaluării plecând de la un plan de intervenţie particularizat

METODE UTILIZATE:


Raportul interpretativ * este realizat ȋn urma aplicării următoarelor instrumente de evaluare:

Matricele Progresive Standard / Standard Progresive Matrices
Inventarul de personalitate NEO FFI / NEO Five-Factor Inventory
Chestionarul de coping cognitiv-emoţional / CERQ
Scala de abordare strategică a coping-ului / SACS

* Raportul interpretativ realizat ȋn urma aplicării instrumentelor de evaluare nu este un raport de evaluare clinică şi psihodiagnostic sau un aviz psihologic ȋn specialitate
* Raportul interpretativ este utilizat doar ȋn scop de autocunoaştere şi dezvoltare personală
* Model Raport interpretativ / Pachet evaluare psihologică Autocunoaştere şi Dezvoltare personală (click aici)

DURATĂ:


→ Procesul de evaluare se derulează pe durata a 5 şedinţe / o şedinţă durează 50 de minute.
→ Şedinţele sunt organizate astfel: interviu clinic, administrare teste, concluzii şi recomandări de specialitate.

PROGRAMĂRI:


► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:
→ Pachet evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea copilului şi adolescentului (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea adulţilor (click aici)
→ Model raport interpretativ pachet de evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Expertiza psihologică ȋn cazurile de stres post-traumatic (click aici)
 


  • 0
Ilustrație simbolică reprezentând hipnoza ca proces psihologic bazat pe concentrare și relaxare, într-un cabinet de psihologie, evidențiind diferența dintre miturile populare și realitatea științifică.

Prejudecăţi legate de hipnoză. De ce se tem oamenii şi ce ar trebui să ştie când optează pentru această metodă terapeutică

Category : Psihoterapie

Psihoterapia este o modalitate de tratament ce utilizează teorii şi mijloace ştiinţifice pentru reducerea sau eliminarea unor simptome (stări anormale resimţite de o persoană care pot indică prezenţa unei boli), afecţiuni mentale sau comportamente disfuncţionale. Una dintre metodele la care apelează strategiile terapeutice este hipnoza, pe marginea căreia au luat însă naştere prejudecăţi multiple.

„Hipnoza nu reprezintă o formă de psihoterapie prin ea ȋnsăşi, ci o metoda aplicabilă ȋn cadrul unui proces terapeutic. Hipnoterapia sau psihoterapia prin hipnoză utilizează hipnoza ca element central al demersului terapeutic. Hipnoza integrată ȋn strategia terapeutică contribuie ȋntr-o manieră semnificativă la reducerea sau dispariţia simptomelor, la rezolvarea unor conflicte intrapsihice, precum şi la optimizarea oricărei situaţii umane ȋn care atitudinea subiectului joacă un anumit rol”, explică, pentru Adevărul, psihologul Ionuţ Ghiugan.

Deşi metoda, fără a avea pretenţia că vindecă traume emoţionale, poate fi, atunci când este aplicată de un specialist, de mare ajutor subiectului supus hipnoterapiei, mulţi dintre cei care ar putea să se descopere cu ajutorul acestei metode ezită atunci când psihoterapeutul le propune această variantă.

„Specialiştii consideră că, ȋn ciuda prejudecăţilor conform cărora hipnoza duce la pierderea controlului clientului, acest proces presupune exact contrariul, şi anume, că hipnoza reprezintă o strategie menită să ȋntărească Eul subiectului, să-l ajute să se descopere pe sine, să evolueze ȋn plan personal, creând contextul favorabil pentru a-şi dezvolte laturile optime  şi adaptative ale personalităţii sale”, spune psihologul.

“Poate conduce la schimbarea sistemelor de referinţă ale subiectului”

Hipnoza deschide diferite căi de cunoaştere a propriei persoane şi ajută la rezolvarea unor probleme apăsătoare pentru subiectul supus acestei metode, prin găsirea unor soluţii alternative.

„Hipnoza ȋn sine nu vindecă nimic, deoarece inducţia hipnotică şi adâncirea transei nu sunt suficiente pentru obţinerea modificărilor terapeutice, deşi este posibil ca aceste proceduri să funcţioneze ȋntr-o anumită măsură pe termen scurt, datorită efectului “placebo”. Hipnoza ȋnsă, integrată ȋntr-un proces terapeutic de restructurare psihică şi generare de noi asociaţii ȋncărcate de sens, poate conduce la schimbarea sistemelor de referinţă ale subiectului şi creşte capacitatea acestuia de rezolvare a problemelor cu care se confruntă”, mai spune Ionuţ Ghiugan.

Deşi toţi oamenii au probleme, la psihoterapeut se prezintă doar cei care nu şi le rezolvă într-un timp rezonabil. Potrivit psihologului, oamenii au resursele necesare rezolvării problemelor lor, dar există cel puţin o perspectivă care blochează utilizarea acestor resurse ȋntr-o manieră eficientă.

 „Mai exact, oamenii nu formulează corect problema şi, ȋn consecinţă, devin prizonierii unei singure imagini privind soluţia. Din această perspectivă, sarcina psihoterapeutului este de a crea un cadru care să-l stimuleze pe client să dezvolte formulări alternative, fie în raport cu problema, fie în raport cu soluţia şi să utilizeze mai eficient resursele de care dispune”, explică psihologul Ionuţ Ghiugan.

Ce riscuri există

Literatura de specialitate împarte persoanele care vin la cabinetele de psihoterapie pentru a solicita hipnoza ȋn mai multe categorii.

 „Există persoane care doresc realmente să rezolve o situaţie problematică şi să-şi ȋmbunătăţescă stilul de viaţă, persoane disperate, cu afecţiuni severe, care caută prin hipnoză o salvare pentru problemele lor şi care au ȋncercat, fără succes, multe alte tehnici chimioterapeutice şi psihoterapeutice şi persoane care se tratează cu medicamente şi care ar dori să scape de dependenţa lor faţă de acestea”, explică specialistul.

Potrivit psihologului, există situaţii ȋn care lipsa de pregătire în specialitate sau utilizarea hipnozei ȋn situaţii contraindicate pot produce efecte negative importante prin ineficienţă în situaţiile în care nevoia de ajutor este critică, fixarea unor credinţe iraţionale şi comportamente dăunătoare sau potenţarea unor simptome patologice existente.

Articol publicat în: www.adevarul.ro

PROGRAMĂRI:
► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2018 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:
→ Cum alegi cel mai potrivit psiholog (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Violența în familie (click aici)
→ De ce copilul abuzat devine ȋn cele mai multe cazuri un adult abuziv (click aici)
→ Pachet evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)
→ Expertiza psihologică ȋn cazurile de stres post-traumatic (click aici)
→ Cum să ne comportăm cu persoanele dificile (click aici)
→ Fobia socială (click aici)
→ Tulburarea delirantă (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Borderline (click aici)
→ Agresivitatea la copii (click aici)
→ Complexul Medeea sau cum ajunge un părinte să-şi ȋnverşuneze copilul ȋmpotriva celuilalt părinte (click aici)
→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ De ce unii oameni nu pot trăi fără atenţia şi sprijinul unui partener (click aici)


Expertiză Psihologică Judiciară • Psiholog expert • Psiholog clinician specialist • Psihoterapeut
Prezentarea generală a confidențialității

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții precum recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările dvs. de cookie prin navigarea filelor din partea stângă.