Violența în familie. Efectele violenţei domestice asupra victimelor femei.
Category : Psihologie judiciară
► Violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
► Conform statisticii comunicate de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) în primele 6 luni ale anului 2016, la nivel național, s-au înregistrat 8.926 de sesizări privind infracțiunea de lovire și alte violențe săvârșite în familie. Copiii de ambele sexe sunt afectați aproximativ egal de actele de lovire și alte violențe în familie. Dintre adulți, femeile sunt cele mai afectate (79% dintre victime sunt de sex feminin) iar majoritatea agresorilor sunt bărbați (92,3%). În aceeași perioadă au fost raportate 81 de cazuri de viol în familie. Victima îi este agresorului partener/ă în 21% dintre cazuri și fiu sau fiică în 44.4% dintre cazurile sesizate. Din datele poliției reiese că toți agresorii care au violat sunt bărbați.
► Violența în familie se manifestă sub următoarele forme:
- violența verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
- violența psihologică – impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar;
- violența fizică – vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar;
- violența sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal;
- violența economică – interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;
- violența socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;
- violența spirituală – subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
Efectele violenței domestice asupra victimelor femei
► Efectele violenţei domestice asupra sănăţii mintale:
→ Victimele pot suferi datorită abuzurilor o serie de probleme tranzitorii sau permanente în sfera emoţională. Reacția emoţională a victimei este o combinație complexă de trăiri: frică, durere, furie, vinovăție. Persoanele care au trecut prin astfel de experienţe pot avea trăiri foarte volatile, dintr-o dată se simt furioase sau deprimate. Sau au experiențe de disociere, ca și cum nu ar fi prezente, iar lucrurile nu ar fi aievea. O anesteziere emoțională, dezvoltată tocmai ca o escapadă psihologică din calea abuzului. Anxietatea și depresia sunt comune în aceste cazuri, la fel ca stima de sine scăzută a acestor persoane și sentimentul că sunt defecte sau că este ceva profund în neregulă cu ele.
→ În funcţie de durata şi natura abuzului, prezenţa unor vulnerablităţi biologice sau psihologice, absenţa unor factori protectivi, pot surveni tulburări psihice precum: tulburări afective, tulburări anxioase, tulburarea de stres posttraumatic, tulburări alimentare, tulburarea consumului de substanţă (victimele se refugiază în consumul de alcool sau de substanţe tranchilizante), tulburări de comportament (tentative suicidare).
► Efectele violenţei domestice asupra relaţiei de familie:
→ Ȋn relaţie cu partenerul: pasivitate (victima preferă să tacă, tinde să-i dea ȋntotdeauna dreptate); hiperviglenţă (este foarte atentă la schimbările de dispoziţie ale partenerului, caută să preȋntȋmpine izbucnirea unui nou episod violent); minte ca să se protejeze pe ea şi pe copii; ascunde lucruri faţă de partener; distanţare afectivă; ȋşi pierde interesul sexual pentru partener; își subestimează valoarea în relație, încurajându-l în mod inconștient pe partener să continuie abuzul; cedează tuturor dorințelor acestuia şi pur si simplu, se lasă abuzată.
→ Ȋn relaţia cu proprii copii: sentimente de inadecvare ca părinte; nevoia de a proteja copii faţă de partener; comportamente violente faţă de copii.
► Efectele violenţei domestice asupra relaţiilor de suport (membri ai familiei, prieteni):
→ Din punct de vedere social victima este izolată de familia de origine, grupul de prieteni, colegii de serviciu sau de serviciile de asistenţă socială. Izolarea socială a victimei reprezintă unul dintre cei mai severi factori de eşec în încercarea acesteia de ieşire din relaţia abuzivă.
Efectele violenţei domestice asupra copiilor:
→ Copiii crescuţi în mediu familial cu grad ridicat de agresivitate şi violenţă dezvoltă mult mai frecvent anxietate, depresie, coşmaruri, acuze somatice, prezintă o stimă de sine scăzută, slabe rezultale la şcoală, precum şi alte probleme cum ar fi tulburările de comportament, agresivitatea permanentă, dependenţă de alcool şi droguri, comparativ cu copiii care nu au astfel de probleme familiale.
→ Lipsa stimei faţă de tată îi determină pe aceşti copii să îşi piardă modelul masculin, iar lipsa stimei faţă de mama abuzată le conturează lipsa respectului pentru femeie în general. De aici şi dificultăţile în relaţiile cu sexul opus.
→ Expunerea copiilor la un model disfuncţional de relaţie (agresor-victimă) explică ȋn multe situaţii transferul transgeneraţional al abuzului (copiii victime ale violenţei devin ȋntr-o proporţie semnificativă la rândul lor adulţi agresori).
Tipologia agresorului familial:
► Tipul 1. Persoane violente/antisociale. Acest grup cuprinde indivizii cei mai violenţi din punct de vedere fizic, manipulatori şi narcisişti, predispuşi la consumul de alcool şi drog.
► Tipul 2. Personalităţi de limită. Acest grup cuprinde indivizi cu ataşament deficitar, impulsivi, nesociabili, capricioşi, hipersensibili, oscilează rapid între indiferenţă şi furie.
► Tipul 3. Instabili emoţional. Acest grup cuprinde 25% dintre persoanele violente şi este alcătuit din indivizi al căror comportament este agresiv din punct de vedere emoţional.
Clasificare a agresorilor, în funcţie de riscurile la care este supusă victima:
► Agresorul cu risc scăzut. Este descris ca un individ pentru care agresiunea prezentă reprezintă primul incident violent (confirmat de victimă). Nu a abuzat emoţional în antecedent, nu a avut un comportament haotic sau disfuncţional, nu a comis ofense pe perioada de separaţie.
► Agresorul cu risc mediu. Este descris ca un individ la care se regăsesc mai mult de doi factori de risc: abuz asupra copiilor, separări multiple, relaţii întâmplătoare multiple, plângeri ale victimei, amenzi sau arestări pe motiv de violenţă în familie, alte infracţiuni în antecedent, fără prieteni.
► Agresorul cu risc înalt. Agresor care prezintă unul din următorii factori de risc: ofense comise în perioada separării, probleme medicale, arestări pe motive de violenţă domestică, tentative de suicid sau omor, abuz de substanţe în antecedent sau stări de intoxicaţie atunci când a fost comisă agresiunea, negarea oricărei agresiuni sau infracţiuni, refuzul de a-şi elibera partenerul.
PROGRAMĂRI:
► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com
@|2018 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan
Informaţii utile:
→ Violenţa asupra copilului (click aici)
→ Psihologia violului. Actul sexual violent este un instrument de satisfacere a nevoii de a domina (click aici)
→ De ce femeile abuzate se ataşează de partenerii agresivi, le caută scuze şi refuză să-i părăsească. Sindromul Stockholm ȋn violenţa domestică (click aici)
→ Stresul Posttraumatic. Cauze, tratament şi recuperare (click aici)
→ Alienarea parentală (click aici)
→ Personalitatea sadică (click aici)
→ Tulburarea de personalitate antisocială (click aici)
→ Tulburarea de personalitate paranoidă (click aici)
→ De ce posesivitatea şi controlul sunt forme de abuz ȋntr-o relaţie (click aici)
→ Semnele abuzului asupra copilului (click aici)
→ Pachet evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)
→ Expertiza psihologică ȋn cazurile de stres post-traumatic (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Cauzele Depresie. O imagine de sine negativa ne condamna la depresie (click aici)
→ Anxietatea generalizată (click aici)
→ Schizofrenia, cauze şi tratament (click aici)
