Complexul Medeea sau cum ajunge un parinte sa-si inversuneze copilul impotriva celuilalt parinte. Copilul este principala victima
Category : Psihologie judiciară
Inversunarea copilului de catre un parinte impotriva celuilalt parinte este una dintre formele cele mai nocive de abuz emotional asupra copilului. Campaniile de denigrare si atacurile emotionale la adresa celuilalt parinte compromit intr-o mare masura dezvoltarea copilului si capacitatea viitorului adult de a stabili relatii de iubire functionale.
“Complexul Medea reprezinta o subcategorie a sindromului alienarii parentale. Alienarea parentala este recunoscuta in prezent si in Romania ca o forma grava de abuz emotional asupra copilului. In situatiile de separare sau divort, parintele alienator manipuleaza psihologic si emotional propriul copil pentru ca acesta sa-si modifice atitudinea si sentimentele fata de celalalt parinte intr-un sens extrem de negativ. In urma acestui proces de indoctrinare, copilul incepe sa manifeste ostilitate, lipsa de respect si o teama nejustificata fata de parintele respins, refuza comunicarea si legatura cu acesta.”, explica, pentru Adevarul, psihologul Ionut Ghiugan.
Ideile induse copilului il fac pe acesta sa simta ostilitate pentru celalalt parinte, ostilitate pe care insa copilul n-o poate explica decat prin motive minore si aproape ilogice.
“Copilul sutine ca refuzul de a-si vedea parintele ii apartine in totalitate si ca este alegerea sa, ca urmare a comportamentului abuziv a parintelui respins. Motivele enuntate de copil sunt, in multe situatii, superficiale, incongruente si incomplet formulate”, mai spune psihologul.
Complexul Medea sau cum ajunge mama alienatoare sa distruga relatia tata-fiica. Actiunile de denigrare ale unui parinte la adresa celuilalt parinte, mai frecvente la mame decat la tati, apar, de obicei, in contextul neintelegerilor privind custodia copilului. Inversunarea copilului impotriva celuilalt parinte se face printr-o manipulare a copilului, care ajunge sa creada ca celalalt parinte ii este dusman.
“In practica s-a observant o frecventa mai ridicata a fenomenului de alienare in randul mamelor, acest lucru fiind explicat atat de legatura puternica emotionala care se stabileste instictiv intre mama si copil, cat si datorita modului diferit in care cei doi parinti sunt afectati de separare (ruptura familiei afecteaza mai profund si pe termen lung mama la nivel relational, social si economic)”, explica Ionut Ghiugan.
Segmentul cel mai vulnerabil este 8-15, varsta la care copilul poate fi manipulat cel mai usor in directia respingerii celuilalt parinte. Pentru a-si reduce suferinta si pentru a-si gasi un oarecare echilibru, copilul se va simti obligat sa aleaga intre cei doi parinti, iar balanta va inclina in favoarea parintelui denigrator, considerat de copil parintele “cel bun”. Cand alienarea este definitiva, copilul devine credincios parintelui (mamei, in cazul complexului Medeea) care a pornit campania de denigrare si ajunge sa piarda aproape irecuperabil relatia cu celalalt parinte.
“Complexul Medea defineste actiunile mamei alienatoare care distruge relatia tata-fiica ireversibil si cu efecte profunde pentru viitorul copilului alienat. Mama, ranita de separarea de tata si din dorinta de razbunare, se intoarece impotriva acestuia, manipuland relatia tata-fata intr-un mod abuziv. Mama alienatoare face presiuni in mod direct sau indirect pentru ca fata sa participle activ la campania de denigrare a tatalui, recompensand copilul atunci cand acesta coopereaza si adopta pozitia mamei fata de tata. Daca refuza implicarea, mama ameninta copilul cu retragerea afectiuni si posibilitatea abandonului matern”, explica renumitul psiholog.
Actiunile mamei denigratoare (ale parintelui obsedat, in general) se repercuteaza asupra copilului in drumul sau spre maturitate, pentru ca el va deveni un adult incapabil sa stabileasca relatii functionale cu un potential partener de viata.
“Singura speranta pentru copil este identificarea timpurie a simptomelor si adoptarea unor masuri psihologice. Cand o mama deterioreaza relatia tata-fata, compromite semnificativ capacitatea copilului de a stabili in viitor ca adult relatii de iubire mature si echilibrate. In cazurile severe de alienare parentala, ostilitatea copilului fata de tata poate atinge niveluri paranoice (idei de persecutie, acuze de abuz sexual) si anxietate extrema (temeri ca va fi ucis de parintele respins)”, arata specialistul.
Suportul psihologic pentru un copil astfel abuzat este esential pentru recuperarea sa.
“Singura speranta pentru copilul aflat in aceasta situatie este identificarea timpurie a simptomelor si adoptarea unor masuri psihologice si educative care sa restabileasca imaginea pozitiva a copilului in relatie cu ambii parinti”, mai spune Ionut Ghiugan.
Aricol publicat în: www.adevarul.ro
PROGRAMĂRI:
► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com
@|2016 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan
Informaţii utile:
→ Violenţa asupra copilului (click aici)
→ Alienarea parentală (click aici)
→ Sindromul Alienării Parentale (click aici)
→ Semnele abuzului asupra copilului (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Violența în familie (click aici)
→ De ce copilul abuzat devine ȋn cele mai multe cazuri un adult abuziv (click aici)
→ Cât de importantă este evaluarea psihologică a copiilor după divorţ (click aici)
→ Când devine toxică prietenia cu propriul copil (click aici)
→ De ce copilul abuzat devine ȋn cele mai multe cazuri un adult abuziv (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea copilului şi adolescentului (click aici)
→ Depresia la copii (click aici)
→ Pachet evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)
→ Expertiza psihologică ȋn cazurile de stres post-traumatic (click aici)
→ Cum să ne comportăm cu persoanele dificile (click aici)
