Expertiza psihologica in cazurile de stres post-traumatic

Expertiza psihologica in cazurile de stres post-traumatic

Trauma psihologica este un tip de deteriorare a psihicului care se produce ca urmare a unui traumatism psihic. Traumatismul psihic este rezultatul transmiterii unui soc psihic, exercitat de agenti exterori psihici care actioneaza asupra psihismului si provoaca tulburari psihice. Exista doua categorii majore de situatii sau evenimente extrem de stresante si/sau traumatice care tulbura psihismul si functionarea acestuia:

• situatiile sau evenimente care implica amenintarea cu moartea sau alterarea integritatii fizice sau psihice (persoana sufera un accident de masina, este victima unui viol sau a unui atac fizic, este abuzata verbal, fizic sau sexual, este martora la moartea unei alte persoane, se confrunta cu dezastre naturale, etc.);
• evenimente care implica prezenta unor situatii de viata extrem de stresante, care afecteaza profund sentimentul de securitate si il face pe individ sa se simta neputincios si vulnerabil (hartuirea, amenintarea, discriminarea la ocuparea si/sau la locul de munca etc.)

Caracterul traumatic al situatiei depinde foarte mult de violenta agresiunii, dar si de starea psihismului celui care este supus acestui soc. Din acest punct de vedere, un eveniment nu este niciodata inevitabil traumatic, ci doar prin raportarea la potentialul traumatogen al situatiei si personalitatea celui care trebuie sa-i faca fata (prezenta unor anumiti factori de personalitate cresc semnificativ vulnerabilitatea persoanei: imaturitate, instabilitate emotionala, impulsivitatea, rezistenta scazuta la frustrare, etc.)

Trauma psihologica odata instalata si fixata in matricea psiho-emotionala a persoanei, produce consecinte extrem de grave, pe termen mediu si lung prin alterarea sau diminuarea semnificativa a functionarii in plan personal, social si profesional. Persoana afectata se confrunta cu trei mari grupe de reactii:

1. Retrairea evenimentului traumatic. In aceasta categorie sunt incluse amintirile incontrolabile, intruzive, cosmarurile si flashback-urile prin care persoana se simte de parca ar retrai evenimentul traumatic. Amintirile sunt deseori activate de sunete, imagini care ii reamintesc persoanei de evenimentul traumatizant;
2. Evitarea. Deoarece reamintirea evenimentului traumatic este extrem de dureroasa, persoana face eforturi disperate pentru a evita gandurile, sentimentele, sau activitati legate de trauma. Deseori persoana se simte „anesteziata” din punct de vedere emotional sau detasata de ceilalti. Unele persoane incep sa consume alcool sau droguri pentru a reduce suferinta resimtita;
3. Semnele stresului fizic. Printre semnele stresului fizic se numara: problemele de somn, iritabilitatea si furia, dificultati de concentrare, sentimentul de tensiune, hipervigilenta.

Daca aceste manifestari dureaza mai putin de o luna, vorbim de o situatie de stres acut. In cazul in care aceste simptome dureaza mai mult de o luna, se ia in consideratie prezenta tulburarii de stres post-traumatic.

In cazurile legate de problematica traumei, expertiza psihologica isi propune sa atinga urmatoarele obiective:

1. Evaluarea profilului de personalitate a persoanei implicate in eveniment sau situatie traumatica si identificarea absentei sau prezentei simptomatologiei specifice sindromului de stres post-traumatic;
2. Identificarea factorilor psiho-traumatizanti cu impact major asupra starii psihologice a persoanei si stabilirea modului in care acesti factori pot provoca disfunctionalitati psiho-comportamentale in viata personala, sociala si in plan profesional.
3. Recomandari necesare pentru atenuarea simptomatologiei disfunctionale si integrarea corecta si adaptativa a evenimentului traumatizant in istoria de viata a persoanei.

Psiholog specialist Ionuţ Ghiugan

PROGRAMĂRI:
► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2014 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:
→ Stresul Posttraumatic – Cauze, tratament şi recuperare (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Violenţa asupra copilului (click aici)
→ Alienarea parentală (click aici)
→ Psihologia violului. Actul sexual violent este un instrument de satisfacere a nevoii de a domina (click aici)
→ Sindromul Genovese. De ce, atunci când suntem ȋn mulţime, aşteptăm ca alţii să dea primii o mână de ajutor unei persoane aflate ȋn pericol (click aici)
→ De ce femeile abuzate se ataşează de partenerii agresivi, le caută scuze şi refuză să-i părăsească. Sindromul Stockholm ȋn violenţa domestică (click aici)
→ De ce posesivitatea şi controlul sunt forme de abuz ȋntr-o relaţie (click aici)
→ Consecinţele abuzului din copilărie asupra dezvoltării emoţionale şi sociale a adultului (click aici)
→ Pachet evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)