Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea copilului şi adolescentului
Category : Evaluare psihologică
► Ȋn procesul de evaluare sunt utilizate instrumente psihologice standardizate şi validate ştiinţific, adaptate cultural şi normate pe populaţia din România. Testele psihologice prezentate sunt deţinute cu licenţă şi utilizate conform standardelor stabilite de furnizori.
► Rapoartele de evaluare oferă informaţii valide şi relevante pentru identificarea nevoilor de formare şi dezvoltare, diagnosticarea și clasificarea anumitor dizabilități sau tulburări psihice, pregătirea unor programe particularizate de intervenţie şi tratament.
Sistemul de Evaluare a Comportamentului Adaptativ, Ediţia a doua – ABAS II (Adaptative Behavior Assessment System, Second Edition)
► ABAS II oferă o evaluare comprehensivă a abilităților adaptative ale persoanelor. Acest instrument poate fi folosit pentru: a evalua deprinderile adaptative ale unei persoane, cât și capacitatea acesteia de a trăi independent, diagnosticarea și clasificarea anumitor dizabilități sau tulburări psihice, identificarea punctelor tari și a limitelor, ajută la planificarea tratamentului sau a intervenţiei. ABAS II evaluează în totalitate cele zece arii de deprinderi adaptative specificate de Manualul de Diagnostic a tulburărilor Mintale, Ediția a Patra Revizuită (DSM-IV-TR) și de Asociația de Psihiatrie Americană (APA, 2000). De asemenea, ABAS II încorporează direcțiile curente oferite de American Association of Intellectual Disabilities (AAID) pentru evaluarea celor trei arii de comportament adaptativ (Conceptual, Social, Practic).
► Ariile adaptative sunt definite ca acele abilităţi practice, de zi cu zi, care sunt necesare pentru ca persoana să funcţioneze şi să corespundă cerinţelor mediului înconjurător, incluzând aici şi capacitatea de a avea grijă efectiv de propria persoană în mod independent, dar şi interacţiunea cu alţi oameni. Ariile adaptative evaluate de ABAS II: Comunicare, Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitate preşcolară, Viaţa acasă, Sănătate şi siguranţă, Timp liber, Autoîngrijire, Autodirecţionare, Deprinderi Sociale, Motricitate.
Sistemul Achenbach Al Evaluării Bazate Empiric (ASEBA)
► ASEBA este un instrument standardizat de evaluare a copilului şi adolescentului ce cuprinde un set de chestionare pentru evaluarea competenţelor, a funcţionării adaptative şi a problemelor specifice vârstei. Prima dimensiune evaluată de ASEBA se concetrează pe evaluarea a şapte sindroame şi este grupată ȋn “Probleme de internalizare” şi “Probleme de externalizare”: Anxietate/Depresie, Însingurare/Depresie, Acuze somatice, Probleme de relaţionare socială, Probleme de gândire, Probleme de atenţie, Neatenţie, Hiperactivitate/Impulsivitate, Comportament de încălcare a regulilor, Comportament Agresiv. Cea de-a doua dimensiune urmăreşte evaluarea copilului/adolescentului ȋn funcţie de criteriile DSM-IV (Manualul de Diagnostic şi Statistică, ediţia 4-a, elaborat de Asociaţia Americană de Psihiatrie , 1994):
→ Tulburări afective
→ Tulburări anxioase
→ Tulburări somatice
→ Tulburarea cu deficit de atenţie/hiperactivitate (ADHD)
→ Tulburări de tip opoziţionist
→ Tulburări de conduită.
► ASEBA presupune colectarea informaţiilor din trei surse, care ilustrează comportamentul copilului/adolescentului din mai multe perspective: copil, părinte/aparţinător şi profesor/educator.
Chestionarul de evaluare a copiilor – 4 (ECI-4)
► ECI-4 este un instrument de screening care evaluează cele mai prevalente tulburări psihiatrice manifestate la copii cu vârste cuprinse între 3-7 ani. Itemii cuprinşi în ECI-4 se bazează pe criteriile de diagnostic prevăzute de Asociaţia Americană de Psihiatrie (1994) în Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (DSM). ECI-4 cuprinde o variantă pentru părinţi şi o variantă pentru educatori, astfel încât adunarea de informaţii de către clinician se realizează din contexte diferite. Evaluează riscul pentru următoarele tulburări:
- ADHD;
- Tulburarea opoziționismului provocator;
- Tulburarea de conduită;
- PCS – agresivitate;
- Anxietate de separare;
- Anxietate generalizată;
- Fobie specifică;
- Tulburarea depresivă majoră și tulburare distimică;
- Fobie socială;
- Tulburări de somn;
- Tulburări de eliminare;
- Stres posttraumatic;
- Tulburări alimentare;
- Tulburare reactivă de atașament;
- Tulburări pervazive de dezvoltare (Autism, Asperger).
► Beneficii: ECI-4 permite evaluatorului să adune informaţii despre copil din contexte diferite, având la dispoziţie o variantă pentru părinţi şi o variantă pentru educatori. Permite identificarea prezentei sau absentei unei categorii de diagnostic evaluate dar si severitatea acestora.
Chestionarul de evaluare a simptomelor copilului-4 (CSI-4)
► CSI-4 este un instrument de screening care evaluează cele mai prevalente tulburări psihiatrice manifestate la copii cu vârste între 7 şi 12 ani. Itemii cuprinşi în CSI-4 se bazează pe criteriile de diagnostic prevăzute de Asociaţia Americană de Psihiatrie (1994), în Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (DSM). CSI-4 permite identificarea prezenței sau a absenței unei categorii de diagnostic evaluate, dar si severitatea acestora. CSI-4 evaluează riscul pentru următoarele tulburări:
- ADHD cele trei tipuri;
- Tulburare opoziționismului provocator;
- Tulburare de conduită;
- Anxietate generalizată;
- Fobie specifică;
- Obsesii, compulsii;
- Tulburare de stres posttraumatic;
- Ticuri motorii și vocale;
- Schizofrenie;
- Tulburare depresivă majoră;
- Tulburare distimică;
- Tulburare autistă și sindrom Asperger;
- Fobie socială;
- Anxietate de separare;
- Enurezis, encoprezis.
► CSI-4 este un instrument important prin avantajele pe care le are faţă de alte scale şi proceduri: Realizează screening-ul tulburărilor psihiatrice la copii cu vârste cuprinse între 7 şi 12 ani. Sistematizează schimbul de informaţii între şcoală şi clinician, cu privire la problemele de sănătate mintală cu care se confruntă copilul. Facilitează adunarea de informaţii necesare diagnosticului din contexte diferite (atât din mediul familial, cât şi din cel şcolar). Interpretarea rezultatelor indică posibila prezenţă a tulburărilor de sănătate mentală, precum şi severitatea lor. Ajută la realizarea diagnosticului diferenţial. Ajută la testarea eficacităţii intervenţiilor psihoterapeutice, prin evaluarea modificărilor în simptomatologia copilului.
Millon Pre-Adolescent Clinical Inventory (M-PACI)
► M-PACI este un instrument comprehensiv special creat pentru a ajuta specialistul în domeniul sănătaţii mintale să identifice corect problemele psihologice ale copiilor. M-PACI oferă o viziune integrată, care sintetizează stilurile de personalitate emergente şi sindroamele clinice, ajutând specialiştii în detectarea semnelor timpurii ale tulburărilor corespunzătoarea Axei I şi Axei II (DSM-IV – Manualul de Diagnostic şi Statistică, ediţia 4-a, Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994).
► M-PACI este utilizat pentru: evaluarea preadolescenţilor cu probleme în vederea confirmării ipotezelor diagnostice, planificarea tratamentului individualizat prin oferirea unei imagini integrate a patternurilor de personalitate emergente şi a semnelor clinice curente, măsurarea progresului înainte, în timpul şi după tratament. Scalele evaluate de M-PACI sunt:
→ Patternuri de personalitate emergente: Supus, Sociabil, Încrezător, Insubordonat, Conformist, Inhibat, Instabil.
→ Semne clinice curente: Anxietate/Frica, Deficit de atenţie, Tendinţe obsesiv-compulsive, Probleme de conduită, Comportamente disruptive, Dispoziţie depresivă, Distorsionarea realităţii.
→ Indicatori de validitate a raspunsului: Invalidare, Caracterul negativ al răspunsului.
Millon Adolescent Clinical Inventory (MACI)
► MACI este un inventar de autoevaluare elaborat în mod specific pentru evaluarea caracteristicilor de personalitate şi a sindroamelor clinice la adolescenţi. Chestionarul MACI a fost dezvoltat în colaborare cu psihiatri, psihologi şi alţi specialişti din domeniul sănătăţii mintale cu experienţă în lucrul cu adolescenţi. Prin urmare, acestea reflectă problemele cele mai relevante pentru înţelegerea comportamentului şi preocupărilor adolescenţilor.
► Scalele MACI sunt grupate pentru a reflecta distincţia din DSM-IV ( Manualul de Diagnostic şi Statistică, ediţia 4-a, Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994) între Axa II (caracteristici de personalitate durabile) şi Axa I (tulburări clinice). MACI evaluează următoarele scale:
→ Patternuri de personalitate: Introvertit, Inhibat, Trist, Supus, Dramatic, Egoist, Insubordonat, Puternic, Conformist, Opoziţionist, Auto-devalorizare, Tendinţe borderline.
→ Preocupări exprimate: Identitate difuză, Auto-depreciere, Dezaprobare corporală, Disconfort sexual, Insecuritate în raport cu covârstnicii, Lipsa interesului social, Neînţelegeri în familie, Abuz în copilarie.
→ Sindroame clinice: Disfuncţii alimentare, Predilecţie spre abuz de substanţe, Predispoziţie spre delincvenţă, Tendinţe impulsive, Trăiri anxioase, Trăiri depresive, Tendinţe suicidare.
→ Indici de modificare: Dezvăluire, Dezirabilitate, Devalorizare.
Scala de Anxietate Multidimensională Pentru Copii (MASC, Multidimensional Anxiety Scale for Children)
► MASC este un instrument psihometric ce evaluează dimensiunile majore ale anxietăţii la copii şi adolescenţi, conform DSM-IV-TR (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale – ediţia a IV-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie, 2000). MASC este considerat cel mai util instrument de evaluare a anxietăţii la copii şi adolescenţi existent până ȋn prezent. MASC măsoară dimensiunile majore ale anxietăţii la copii şi adolescenţi, chestionarul incluzând următoarele scale şi concepte:
→ Scale de bază: Simptome Fizice, Evitarea Lezării, Anxietate Socială şi Separare/Panică
→ Subscale: Tensiune şi Simptome somatice, Perfecţionism şi Coping anxios, Frici de umilire şi Frici de performanţă
→ Scală generală: Anxietatea totală
→ Indici majori: Indicele Tulburărilor Anxioase şi Indicele de Inconsistenţă.
Chestionarul de coping cognitiv-emoţional (CERQ)
► CERQ este un chestionar multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping cognitiv-emoțional, pe care o persoană le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative. Chestionarul poate fi administrat ȋn populaţia normal şi clinică, atât ȋn cazul adulţilor, cât şi ȋn cel al adolescenţilor ȋn vârstă de 12 ani sau peste.
► CERQ măsoară frecvența utilizării anumitor strategii, prin intermediul a 9 scale de evaluare: Auto-culpabilizare, Acceptare, Ruminare, Refocalizare pozitivă, Refocalizare pe planificare, Reevaluare pozitivă, Punerea în perspectivă, Catastrofare, Culpabilizarea celorlalți. Avantajul utilizării Chestionarul CERQ:
→ Oferă acces la ceea ce gândește o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă și este copleșită de emoții.
→ Face distincția între ceea ce gândește și ceea ce face o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă de viață.
→ Identifică strategii disfuncționale de coping cognitiv-emoțional și contribuie la corectarea lor în cadrul unor programe de dezvoltare personală.
Testul de apercepţie pentru copii – CAT
► CAT – tehnică proiectivă, ajută la înţelegerea raporturilor existente între copil, personajele şi tendinţele cele mai importante din viaţa sa, prin intermediul semnificaţiilor psihodinamice provenind din interpretarea unor stimuli perceptivi standardizaţi. CAT permite depistarea şi cercetarea amănunţită ȋn ce priveşte:
→ organizarea/dezorganizarea personalităţii
→ conflicte aferente problematicii oedipiene (rivalitatea, dependenţă, fixaţii, ambivalenţă)
→ maturizarea/imaturitatea afectivă şi atitudinală
→ raportul dintre instanţele personalităţii (Sine – Eu – Supraeu) şi mecanismele de apărare ȋn cazul unui dezechilibru existent ȋntre acestea
→ trăsături nevrotice (anxietate, depresie, nervozitate, agresivitate, aspecte regresive, problematici sexuale, tendinţe obsesionale, tendinţe psihotice etc.).
Testul Apercepţiei Tematice – TAT
► TAT este o tehnică proiectivă ce urmărește să evalueze modelele de gândire, atitudinile față de sine și față de ceilalți, capacitatea observațională și răspunsurile emoționale ale subiectului la un material slab structurat. Printre aspectele puse în evidență în analiza planşelor, se numără: nevoile şi pulsiunile subiectului; concepţia sa despre lume; conflictele semnificative; natura anxietăţilor; principalele defense utilizate de subiect împotriva conflictelor şi temerilor; adecvarea Supraeului, măsura în care acesta se manifestă în mod mai mult sau mai puţin punitiv; integrarea Eului subiectului.
► TAT pune în evidenţă şi 12 funcţii ale Eului: Testarea realităţii; Judecata; Simţul realităţii; Reglarea şi controlul pulsiunilor, afectelor şi tendinţelor; Relaţii de obiect; Procesele gândirii; Regresia adaptativă în serviciul eului; Funcţionarea defensivă; etc. Utilizarile TAT sunt multiple, constituind un instrument util pentru specialişti din cele mai diverse domenii.
Probe proiective: Fabulele Duss
► Fabulele Duss, elaborate de Louisa Duss 1971 au la bază construirea unor poveşti pornind de la o situaţie incompletă şi o întrebare deschisă, ce a fost dezvoltată pentru a cunoaşte procesele interioare şi conflictele emoţionale a copiilor. Fabulele Duss oferă posibilitatea de a obţine o perspectivă cu privire la nevoile conştiente şi inconştiente ale copiilor, gândurile şi sentiementele pe care le trăiesc şi vizează teme ca:
→ fixarea copilului faţă de unul dintre părinţii săi sau, din contră, independența sa
→ teama de abandon
→ gelozia faţă de relaţia părinţilor
→ complexul de înţărcare şi complexul fratern
→ agresivitatea, dorinţa de moarte, culpabilizarea, autopedepsirea
→ complexul castrării; complexul posesiv şi încăpăţânat; complexul lui Oedip.
Probe proiective: Testul de completare de Fraze (7-17 ani)
► Testul completare de fraze (7-17 ani) face parte din tehnica asociativ verbală. Modul ȋn care oamenii reacţionează la anumite cuvinte dezvăluie o serie de preocupări, obsesii sau complexe. Tehnicile proiective permit, spre deosebire de testele obiective, o viziune mai aprofundată şi mai personalizată despre subiect. Cel mai adesea, prin tehnicile proiective vedem fantasmele, obsesiile, dorinţele şi conflictele inconştiente. Proba este larg utilizată ca test de coroborare şi identifică următoarele grupe tematice:
→ Nivelul global din perspectiva tonalităţii afective
→ Nivelul analitic din perspectiva structurii tematice: Imaginea de sine, Relaţia cu ceilalţi, Relaţia cu familia, Relaţia cu mediul academic, autoritatea profesorilor, Răspunsuri particulare, ilogice, stereotipe etc.
Testul Matrici Progresive Color (CPM)
► Testul Matrici Progresive Color (CPM) permit o măsurare acurată a proceselor intelectuale ale copiilor cu vârsta între 4-11 ani (mai precis a inteligenţei nonverbale). Fondul color pe care sunt prezentate problemele atrag atenţia şi fac testul mai interesant, reducând nevoia instrucţiunilor verbale.
► Testul Matrici Progresive Color (CPM) este alcătuit din 36 de itemi organizaţi în trei serii, fiecare a câte 12 itemi – A, Ab şi B. Acest test a fost construit pentru testarea copiilor şi poate fi folosit cu succes şi în testarea persoanelor care prezintă diferite disfuncţii psihice, afazie, paralizii cerebrale, surzenie sau în evaluarea persoanelor cu un intelect sub limită.
PROGRAMĂRI:
Telefon: 0722.509.692
E-mail: ionutghiugan@gmail.com
@|Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan
Informaţii utile:
→ Pachet Evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)
→ Pachet Evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea adulţilor (click aici)
→ Model raport interpretativ pachet de evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Evaluarea psihologică a copilului după divorț/separarea părinților (click aici)
→ Evaluare psihologică în cazurile de stres posttraumatic (click aici)
→ Pachet Evaluare clinică şi psihodiagnostic (click aici)
