Perfectionism sau Tulburare obsesiv-compulsiva?

  • 0

Perfectionism sau Tulburare obsesiv-compulsiva?

(Foto: Shutterstock.com)

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este adesea înțeleasă greșit ca o tulburare care înseamnă pur și simplu a fi perfecţionist şi orientat excesiv spre detalii.

Termenul de Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) este utilizat ȋn limbaj comun pentru a eticheta o persoană care acordă o atenţie excesivă şi detaliată unor activităţi rutiniere zilnice sau specifice. Multe persoane au obiceiuri ciudate (organizează hainele ȋn dulap după culoare, aşează lucrurile ȋntr-o anumită ordine, refuză să atingă uşa toaletei publice etc.) dar aceste obiceiuri nu trebuie confundate cu Tulburarea obsesiv-compulsivă. O persoană cu TOC, de exemplu, trebuie să se spele în mod repetat pe mâini până când sângerează și continuă să facă acest lucru fără să înțeleagă de ce.

Simptomele TOC sunt caracterizate prin gânduri obsesive asociate adesea cu acţiuni compulsive.

Gândurile obsesive sunt intruzive (apar pe neaşteptate, sunt nedorite sau ȋmpotriva voinţei persoanei), nu pot fi controlate și afectează funcţionalitatea individului prin faptul că interferează negativ cu viaţa de zi cu zi. Cele mai frecvente gânduri obsesive sunt centrate pe:

  • Ideea de contaminare (de exemplu, să ia un microb periculos sau o boală extrem de gravă prin atingerea unor obiecte sau contact cu alte persoane; sau individul cu TOC să contamineze alte persoane);
  • Ȋndoieli persistente (de exemplu, să se întâmple ceva foarte grav din cauză că nu a verificat cu atenție ușa de la intrare, întrerupătoarele din casă, robinetul de gaz etc.);
  • Nevoia de ordine, curăţenie şi simetre (de exemplu, aranjarea unor obiecte ȋntr-o anumită ordine sau după un anumit criteriu etc.);
  • Impulsuri agresive sau reprobabile (de exemplu, să strige ceva obscen într-o biserică, să facă un act de cruzime, să-şi facă rău singur etc.);
  • Imagini sau idei de natură sexuală (de exemplu, imagini care implică acte sexuale nepotrivite sau agresive).

Acţiunile compulsive sunt comportamente repetitive prin care persoana cu TOC reduce anxietatea şi ȋncearcă să ȋndepărteze din minte gândurile obsesive. Compulsiile sunt văzute ca o formă de protecţie. Astfel prin comportamentul compulsiv sau printr-un ritual, individul crede că poate impiedica producerea unui eveniment ȋngrozitor.Cele mai frecvente compulsii sunt legate de:

  • Spălarea excesivă a mâinilor, a propriului corp sau a unor obiecte;
  • Număratul exagerat a unor obiecte sau a unor activități;
  • Aranjatul/rearanjatul obiectelor într-o anumită configurație;
  • Verificări repetate si exagerate (de exemplu, dacă a ȋnchis uşa sau robinetul de gaz, dacă a scos din priză fierul de călcat; dacă nu a comis acte necugetate – nu a făcut un accident rutier sau nu a făcut rău unei persoane;
  • Comportamente superstițioase.

TOC poate fi însoțită şi de alte afecțiuni de sănătate mintală: ticuri, tricotilomania (dorinţa patologică şi obsesivă a unei persoane de a-şi smulge părul), tulburarea dismorfică a corpului, tulburare de panică, anxietate socială, anxietate generalizată, depresia, tulburare bipolară, tulburări de consum de droguri, ADHD.

Multe persoane care suferă de Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) nu spun nimănui (inclusiv medicilor sau familiei) despre situaţia lor şi suferinţa cu care se confruntă. Ştiu că ceea ce li se întâmplă este anormal și se tem că vor pierde relaţia sau locul de muncă sau vor ajunge ȋntr-un spital de psihiatrie.

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă (OCPD) este adesea confundată cu TOC, dar există diferențe majore care pot fi necunoscute publicului larg.

O persoană cu Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă (OCPD) poate fi descrisă ca fiind perfecționistă  sau ca cineva care acordă o atenție excesivă detaliilor. Individul nu este deranjat de aceste acţiuni, apreciază gândurile sale ca fiind normale şi raţionale, chiar utile ȋn anumite situaţii.

În general, persoanele cu OCPD nu cred că  au o problemă, în timp ce persoanele cu TOC sunt conștiente că gândurile și acțiunile lor sunt anormale sau iraționale.

O persoană cu Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă (OCPD) prezintă un stil rigid şi dependent de reguli şi valori stricte. Relaţiile umane sunt caracterizate prin răceală. Datoria trece ȋnaintea tuturor, iar plăcerea şi calitatea vieţii vor fi sacrificate pe altarul performanţei. Căutarea perfecţiunii şi frica de a nu greşi conduc la o funcţionare rigidă, sterotipă şi lipsită de veselie. Comportamentul se traduce prin aplicarea fără nuanţe a regulilor sau procedurilor şi prin controlul permanent al activităţi persoanle şi al celorlalţi.

Problema cea mai frecventă cu care se confruntă persoanle cu Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă (OCPD) este o formă de anxietate. Perfecţionismul, rigiditatea şi comportamentul domiat de reguli le predispune la anxietate cronică. Ruminează asupra propriei performanţe, se ȋntreabă dacă acţionează destul de bine sau dacă greşesc, ceea ce duce la nehotărâre şi procrastinare. O altă probplemă comuna este depresia. Persoanele cu OCPD trăiesc ȋn general o viaţă plictisitoare, lipsită de satisfacţie şi suferă de forme uşoare de depresie cronică.

Tratamentul pentru Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) şi Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă (OCPD) este similar prin faptul că ambele necesită psihoterapie. Pentru persoanele cu TOC scopul principal al terapiei este legat de  însușirea unor modalități de control a anxietății fără a da curs compulsiilor. În schimb, tratamentul persoanelor cu OCPD are ca scop furnizarea de instrumente pentru a-și exprima sentimentele şi a înlocui intelectualizarea emoțiilor.

Psiholog specialist Ionuţ Ghiugan
Psiholog clinician – Psihoterapeut

PROGRAMĂRI:
► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com
@|2020 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan