Procrastinarea, boala civilizatiei moderne. Psihologii explica de unde vine tendinta de a amana lucrurile importante

  • 0
646x404

Procrastinarea, boala civilizatiei moderne. Psihologii explica de unde vine tendinta de a amana lucrurile importante

Pentru unele persoane, tergiversarea lucrurilor importante reprezinta o strategie de adaptare. In alte cazuri poate fi vorba despre o amanare academica – sindromul studentului – specifica acelor persoane care considera ca au performante mult mai bune atunci cand muncesc sub presiune, insa tendinta de amanare poate fi si cronica, un semn al unei trasaturi de personalitate.

„Tendinta de a amana lucrurile importante se regaseste pe agenda noastra, putand afirma ca procrastinarea reprezinta boala civilizatiei moderne. In parte, datorita modului natural prin care omul se automotiveaza (ne orientam cu precadere spre activitatile care ne aduc placere si beneficii imediate, evitand sistematic contextele monotone, neinteresante sau cu beneficii orientate in viitor), dar si ca rezultat al lipsei de timp liber si suprasolicitarii individului in contextul vietii moderne”, explica, pentru Adevarul, psihologul Ionut Ghiugan.

Exista doua strategii de amanare pe care le adoptam frecvent ca sa nu ducem la bun sfarsit un proiect: amanarea prin sustragere (incep o activitate, iar apoi o abandoneaza) si amanarea prin evitare (sarcina nu este inceputa niciodata sau este evitata complet).

Tendinta de amanare ca mod de rezolvare a problemelor. Tendinta de amanare este explicata de psihologi pornind de la motivatii diferite ale celor care adopta aceasta strategie comportamentala.

“In primul rand, exista tendinta de amanare ca mod de rezolvare a problemelor. Pentru unele persoane, tergiversarea lucrurilor importante reprezinta o strategie de adaptare. Acestea evita confruntarea cu sarcina pentru ca au credinta ca nu au abilitatea necesara pentru a finaliza sarcina cu succes (personalitati perfectioniste care au o imagine de sine idealista privind propria performanta) sau pentru ca evalueaza nerealist contextul de viata in care apare problema (persoanele care avut in trecut experiente de esec in legatura cu sarcina respectiva)”, explica psihologul.

Tendinta de amanare ca strategie de motivare si “sindromul studentului”. Exista persoane care amana sistematic inceperea unei activitati, considerand ca, daca isi desfasoara activitatea sub presiune, au performante mult mai bune. In aceasta categorie reprezentativa este amanarea academica, cea caracteristica «sindromului studentului».

„In aceasta situatie, sarcina de invatare este amanata pana in ultimul moment, datorita plictiselii sau lipsei de motivatie fata de o materie considerata neinteresanta sau neimportanta. Anxietatea si frustrarea resimtite in apropierea examenului activeaza capacitatea de raspuns si reprezinta mecanismul de autoreglare al persoanei respective”, mai spune psihologul.

Amanarea cronica si incapacitatea de a-ti organiza timpul. Exista si o tendinta de amanare cronica a activitatilor, ca semn al unei trasaturi de personalitate.

“In aceasta situatie, amanarea nu este doar consecinta gestionarii ineficiente a timpului, lipsei motivatiei sau a unei imagini idealizate privind performanta. Amanarea reprezinta interactiunea complexa a unor factori stabili cognitivi, afectivi si comportamentali. O astfel de personalitate se caracterizeaza prin: control slab al impulsurilor, lipsa de perseverenta, lipsa de discplina in munca, incapacitatea de a lucra metodic si a organiza timpul”, mai spune psihologul Ionut Ghiugan.

Cum se trateaza procrastinarea. Daca tendinta de amanare este o trasatura constanta a personalitatii, individul intampina reale dificultati atat in plan academic si profesional, cat si in plan personal si familial. Netratata, procrastinarea poate duce, in aceste situatii, de la stres, sentimente de autoculpabilizare si diminuarea drastica a productivitatii personale pana la dezaprobare sociala.

“Lipsa de finalitate in activitate si tendinta constanta de amanare determina relatii personale si familiale tensionate si conflictuale, incapacitatea de a mentine o activitate profesionala de succes, aparitia tulburarilor afective, anxietate intensa, comportamente de risc (abuz de alimente, abuz de alcool sau droguri). Amanarea cronica reprezinta semnul unei tulburari psihice sau fiziologice si necesita ajutor de specialitate”, spune psihologul, explicand ca psihoterapia poate fi o excelenta solutie in aceste situatii.

“Psihoterapia urmareste in primul rand intelegerea motivelor reale din spatele amanarii, precum si stoparea acestora prin abordarea temelor principale ce mentin aceasta problema: lipsa de control, iresponsabilitatea emotionala, intoleranta la frustrare si impulsivitatea. In lipsa tratamentului, amanarea cronica va conduce la stres, sentimente de vinovatie si autoculpabilizare, pierderea severa a productiviatii personale, respingere si dezaprobare sociala pentru lipsa responsabilitatii si nerespectarea angajamentelor asumate”, incheie Ionut Ghiugan.

Articol publicat în: www.adevarul.ro

PROGRAMĂRI:

► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2019 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:
→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Prejudecăţi legate de hipnoză (click aici)
→ Cum alegi cel mai potrivit psiholog (click aici)
→ „Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul deoarece nu vor să le fie distruse iluziile“ (click aici)
→ Cum ne putem vindeca mobilizând resurse interne ale organismului (click aici)
→ Cum să ne comportăm cu persoanele dificile (click aici)
→ Depresia, simptome si tratament (click aici)
→ Anxietatea (click aici)
→ Cum se pot schimba oamenii agresivi sau cei pasivi (click aici)
→ Violența în familie (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Paranoidă (click aici)
→ Personalitatea sadică (click aici)
→ Sindromul Münchausen: de ce unii oameni vor cu orice preţ să obţină statutul de pacienţi (click aici)