Personalitatea multipla, un diagnostic controversat pentru o tulburare ale carei cauze trebuie cautate in traumele copilariei
Category : Psihologie clinică
Tulburarea de identitate disociativa sau personalitatea multipla, cum mai este cunoscuta, se manifesta prin dezvoltarea de catre acelasi individ a mai multor identitati. Personalitatea acestor pacienti este scindata in parti distincte care percep si interactioneaza diferit cu mediul inconjurator si care nu pot comunica unele cu altele.
Cauzele nu sunt clare, insa aproape toti pacientii cu aceasta problema au trait o forma de abuz in copilarie.
„Tulburarea de identitate disociativa a fost clasificata medical sub numele de personalitate multipla, insa utilizarea acestui termen ridica numeroase probleme privind validitatea de concept. Diagnosticul de personalitate multipla este controversat in rândul profesionistilor in sanatate mintala, unii specialisti considerând ca aceasta tulburare este doar o fateta a altei tulburari psihiatrice, cum ar fi, de exemplu, tulburarea de personalitate borderline”, explica, pentru Adevarul, psihologul Ionut Ghiugan.
Depersonalizare, tendinte de auto-persecutie si chiar suicid. De obicei, una sau doua din aceste personalitati preiau controlul asupra comportamentului persoanei afectate de tulburarea de identitate disociativa. Pacientii cu aceasta problema au simptome chinuitoare pentru ei insisi si bizare pentru cei din jur: atitudini sau convingeri care intra in contradictie unele cu altele, depersonalizare, pierderi de memorie, trecerea de la calm la furie, atacuri de panica si chiar halucinatii.
“Tulburarea disociativa de identitate este definita prin prezenta a doua sau mai multe stari de personalitate distincte, care percep si gandesc in mod diferit propria persoana sau mediul inconjurator, influentand in mod constant comportamentul persoanei. Aceasta divizare a personalitatii este insotita de o serie de simptome: amnezie (incapacitate de a-si aminti informatii personale), pierderea in timp, depersonalizare, tendinte spre auto-persecutie, auto-sabotaj si chiar suicid. In urma acestor simptome, persoana intampina dificultati majore de functionare intr-unul sau mai multe domenii majore ale existentei”, mai spune cunoscutul psiholog.
Tulburarea de identitate disociativa este mult mai frecventa in randul femeilor decât in cel al barbatilor.
Disocierea, un mecanism de aparare. Potrivit unor studii, peste 95% dintre persoanele care sufera de aceasta tulburare au suferit in anii copilariei o forma de abuz, insa, spun specialistii, nu doar abuzul poate fi incriminat unei personalitati multiple.
“Cauza acestei tulburari nu este clar cunoscuta. In marea majoritate, cercetarile indica faptul ca aceasta tulburare apare ca un raspuns initial de adaptare in confruntarea cu puternice evenimente emotionale din planul relatiei personale si sau legate de mediul existentential. Aceste evenimente traumatice (abuz fizic, abuz emotional sau abuz sexual) pun in pericol viata persoanei si au loc in prima parte a copilariei, inainte de vârsta de 9 ani. Persoana aflata in aceste situatii coplesitoare, utilizeaza disocierea ca mecanism de aparare, pentru a asigura supravietuirea din punct de vedere emotional si psihologic”, mai spune Ionut Ghiugan.
Tratament. Tratamentul acestei tulburari se face cu psihoterapie, hipnoza fiind una dintre cele mai eficiente metode la care se poate apela in acest sens. Exista, de asemenea, terapii complementare si se poate apela si la medicatie.
“O dificultate importanta o reprezinta diagnosticarea corecta si obtinerea tratamentului adecvat, deoarece simptomele disociative apar frecvent si in alte tulburari psihice. Tratamentul eficient il reprezinta psihoterapia pe termen lung si hipnoterapia, precum si tratamentul medicamentos pentru simptomele secundare legate de anxietate si depresie”, mai spune psihologul.
Aricol publicat în: www.adevarul.ro
PROGRAMĂRI:
► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com
@|2016 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan
Informaţii utile:
→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea adulţilor (click aici)
→ Tulburarea de personalitate Evitantă (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Histrionică (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Dependentă (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Borderline (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Paranoidă (click aici)
→ Personalitatea sadică (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate Antisocială (click aici)
→ Tulburarea de Personalitate schizotipală (click aici)
→ Cum alegi cel mai potrivit psiholog (click aici)
→ Prejudecăţi legate de hipnoză (click aici)
