Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea adulţilor
Category : Evaluare psihologică
► Ȋn procesul de evaluare sunt utilizate instrumente psihologice standardizate şi validate ştiinţific, adaptate cultural şi normate pe populaţia din România.
► Testele psihologice prezentate sunt deţinute cu licenţă şi utilizate conform standardelor stabilite de furnizori.
► Rapoartele de evaluare ( Model raport Evaluare psihologică pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală – click aici) oferă informaţii valide şi relevante pentru luarea deciziilor de intervenţie şi tratament (Evaluarea sănătății mintale – click aici) sau pregătirea unor programe particularizate de intervenţie pentru management şi dezvoltare personală (Evaluare pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală – click aici).
Matricele Progresive Standard (Standard Progresive Matrices)
► Matricele progresive Raven formează o probă perceptivă neverbală utilizată pentru măsurarea nivelului inteligenţei cognitive (IQ). Testul elaborat în 1938 de J.C. Raven în colaborare cu L.S. Penrose, revizuit în 1947 şi 1956 este un test omogen de inteligenţă generală. Matricele Progresive Standard sunt construite astfel încât să “acopere” nivele variate (slab – mijlociu – bun) ale abilităţilor mintale şi să fie aplicabile la toate vârstele (copii, adulţi, bătrâni), indiferent de nivelul de şcolarizare, naţionalitate sau condiţie fizică. Astfel, ȋn funcţie de scorul QI obţinut, persoana evaluată va putea fi ȋncadrată astfel:
→ Inteligenţă extrem de ridicată (QI peste 140)
→ Inteligenţă superioară, mult peste medie (QI = 120 – 139)
→ Inteligenţă peste medie (QI = 110 – 119)
→ Inteligenţă medie ridicată (QI 100 – 109)
→ Inteligenţă de nivel mediu (QI 90 – 99)
→ Inteligenţă slabă, sub medie (QI 80 – 89)
→ Inteligenţă de limită (QI 70 – 79)
→ Debili mintali, deficienţă mintală uşoară (QI 50 – 69)
→ Imbecili, deficienţă mintală medie (QI 20 – 49)
→ Idioţi, deficienţă mintală gravă (QI 0 – 19).
Inventarul de personalitate NEO FFI/NEO Five-Factor Inventory
► Inventarul de personalitate NEO-FFI, este forma scurtă a NEO PI-R, Inventarul de Personalitate NEO Revizuit (Revised NEO Personality Inventory, NEO PI-R), care este cel mai utilizat chestionar de personalitate în psihologia modernă, evaluând constructele clasice ale modelului Big Five. NEO-FFI măsoară cinci dimensiuni majore, sau domenii, ale personalităţiii (Nevrotism, Extraversie, Deschidere către experienţe, Agreabilitate şi Conştiinciozitate). Inventarul de personalitate NEO-FFI este un instrument concis de măsurare a personalităţii normale, utilizabil în situaţii de evaluare clinică sau orice altă situaţie în care se solicită o cunoaştere validă a personalităţii respondentului.
Inventarul clinic multiaxial MCMI-III (Millon Clinical Multiaxial Inventory III)
► Inventarul clinic multiaxial MCMI-III este cel mai utilizat inventar psihopatologic, realizat în conformitate cu criteriile DSM-IV, 1994 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, ediţia a-IV-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie). Oferă o evaluare validată empiric, relevantă şi fidelă, pentru a veni în sprijinul psihologilor şi al altor specialişti în domeniul sănătăţii mintale în mediul clinic, medical şi judiciar. Instrumentul ajută la evaluarea interacţiunii tulburărilor de Axa I şi de Axa II pe baza sistemului de clasificare DSM-IV, identificarea caracteristicilor profunde şi pervazive de personalitate care stau la baza simptomelor şi o înţelegere integrată a relaţiei dintre caracteristicile de personalitate şi sindroamele clinice, pentru a facilita deciziile de intervenţie.
► Inventarul clinic multiaxial MCMI-III conține paisprezece scale de patologie de personalitate (Schizoid, Evitant, Depresiv, Dependent, Histrionic, Narcisist, Antisocial, Sadic: agresiv, Compulsiv, Negativist: pasiv-agresiv, Masochist: ego-distonic, Schizotipal, Borderline, Paranoid) şi zece scale care evaluează sindroame clinice (Anxietate, Somatoform, Bipolar: maniacal, Distimie, Dependenţă de alcool, Dependenţă de droguri, Tulburarea de stres post-traumatic, Tulburarea de gândire, Depresia majoră, Tulburarea delirantă) şi trei indici de modificare (Dezvăluire, Dezirabilitate, Devalorizare) meniţi să evalueze stilul de răspuns al persoanei evaluate.
Chestionarul de screening şi diagnostic psihiatric (PDSQ)
► PDSQ (M.Zimmerman,M.D. Amalia Ciuca, Monica Albu, 2010) – Chestionarul de screening şi diagnostic psihiatric, instrument de autoevaluare conceput pentru a detecta cele mai frecvent intalnite tulburări psihopatologice (Conform DSM –IV, Manual de Diagnostic si Statistică a Tulburarilor Mentale, Ediţia a patra, Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994).
► Chestionarul PDSQ permite obţinerea atât a unui scor general al psihopatologiei, cât şi a scorurilor la subscale specifice, vizând 13 tulburări de pe axa I:
- Tulburare depresivă majoră,
- Tulburare de stress posttraumatic,
- Bulimie/ alimentaţie compulsivă,
- Tulburare obsesiv-compulsivă,
- Tulburare de panică,
- Tulburări psihotice,
- Agorafobie,
- Fobie socială,
- Abuz/ dependenţă de alcool,
- Abuz/ dependenţă de medicamente (droguri),
- Tulburare de anxietate generalizată,
- Tulburare de somatizare,
- Ipohondrie.
În plus, se obține un scor pentru riscul de suicid şi ghiduri pentru realizarea de interviuri suplimentare ulterioare.
► Beneficii. Permite identificarea comorbidităţii cu implicaţii majore pentru tratament.Oferă posibilitatea stabilirii unui diagnostic diferenţial al tulburărilor de pe axa I.Permite evaluarea responsivităţii la tratament. Pentru că este scurt, dar abordează probleme multiple, PDSQ permite practicienilor să-şi îmbunătăţească eficienţa clinică, cu adăugarea unei cantităţi minime de timp alocat sarcinilor administrative.
Chestionarul de Evaluare Dimensională a Patologiei Personalităţii – DAPP-BQ (Dimensional Assessment of Personality Pathology – Basic Questionnaire)
► Chestionarul DAPP-BQ, oferă o evaluare detaliată şi adecvată a tulburărilor de personalitate, pentru a fi utilizat de psihologi, psihiatri şi de alte profesii din domeniul sănătăţii mentale. Instrumentul utilizează o structură dimensională consistentă cu abordările curente în clasificarea tulburărilor de personalitate, fiind compatibil cu sistemul de clasificare DSM-5, 2013 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, ediţia a-V-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie). De asemenea, chestionarul evaluează o serie de caracteristici afective, cognitive și interpersonale care au implicații importante pentru sănătatea mentală, adaptarea și bunăstarea fizică a unei persoane. DAPP-BQ este alcătuit din 290 de itemi care evaluează 18 dimensiuni reprezentative pentru tulburările de personalitate, ce sunt grupate ȋn patru scalele:
→ Disfuncționalitate emoțională: Labilitate emoțională, Anxietate, Disfuncționalitate cognitivă, Probleme de identitate, Atașament nesigur, Submisivitate.
→ Comportament dissocial: Nepăsare emoțională, Probleme de conduită, Narcisism, Respingere, Căutarea stimulării.
→ Evitare socială: Probleme de intimitate, Afiliere scăzută, Expresivitate limitată.
→ Comportament compulsiv. Compulsivitate.
Chestionarul de coping cognitiv-emoţional (CERQ)
► CERQ (Chestionar de evaluare a copingului cognitiv-emoțional) este un chestionar multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping cognitiv-emoțional, pe care o persoană le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative. Chestionarul poate fi administrat ȋn populaţia normal şi clinică, atât ȋn cazul adulţilor, cât şi ȋn cel al adolescenţilor ȋn vârstă de 12 ani sau peste. Chestionarul CERQ măsoară frecvența utilizării anumitor strategii, prin intermediul a 9 scale de evaluare: Auto-culpabilizare, Acceptare, Ruminare, Refocalizare pozitivă, Refocalizare pe planificare, Reevaluare pozitivă, Punerea în perspectivă, Catastrofare, Culpabilizarea celorlalți. Avantajul utilizării Chestionarul CERQ:
→ Oferă acces la ceea ce gândește o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă și este copleșită de emoții.
→ Face distincția între ceea ce gândește și ceea ce face o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă de viață.
→ Identifică strategii disfuncționale de coping cognitiv-emoțional și contribuie la corectarea lor în cadrul unor programe de dezvoltare personală.
Scala de abordare strategică a coping-ului (SACS)
► SACS este un chestionar multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping comportamental în context social, pe care cineva le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative. În comparație cu alte chestionare de coping, care nu fac o distincție explicită între gândurile unei persoane și activitatea sa reală, SACS se referă în mod exclusiv la modul în care o persoană reacționează comportamental activ/pasiv, prosocial/antisocial, direct/ indirect, după ce a trăit o experiență negativă.
► SACS este utilizat pentru identificarea celor mai frecvente strategii comportamentale pe care o persoană le folosește în situații de confruntare cu evenimente negative de viață, stresante: Acțiune asertivă, Relaționare socială, Căutarea suportului social, Acțiune prudentă, Acţiunea instinctivă, Evitarea, Acţiunea indirectă, Acţiunea antisocială, Acţiunea agresivă.
Chestionarul STAXI-2 (State – Trait Anger Expression Inventory)
► STAXI-2, instrument psihometric pentru evaluarea furiei, cel mai de succes instrument folosit în anger management la nivel mondial, dezvoltat de Charles D. Spielberger, Ph.D. STAXI-2 a fost conceput pentru a oferi specialistului un instrument obiectiv în cuantificare, în ceea ce priveşte: stările situaţionale de furie, trăsătura de personalitate care predispune la resimţirea şi exteriorizarea furiei, trăirea internă a furiei, exprimarea ei externă, controlul furiei. STAXI-2 evaluează următoarele scale:
→ Scala Furia ca stare, măsoară intensitatea sentimentelor de furie şi gradul în care o persoană este tentată să îşi exprime furia la un anumit moment.
→ Scala Temperament furios, măsoară cât de des sunt exprimate sentimentele de furie în timp.
→ Scala Exprimarea exterioară a furiei, măsoară cât de des sunt exprimate sentimentele de furie în comportamente agresive din punct de vedere fizic sau verbal.
→ Scala Exprimarea interioară a furiei, măsoară cât de des sentimentele de furie sunt resimţite, dar nu exprimate.
→ Controlul exterior al furiei, măsoară cât de des controlează subiectul exprimarea exterioară a sentimentelor de furie.
→ Controlul interior al furiei, măsoară cât de des o persoană încearcă să controleze sentimentele de furie prin calmare sau liniştire.
→ Indicele de exprimare a furiei este o masură generală a exprimării furiei.
Inventarul de Depresie Beck – ediţia a doua (BDI – II) / (Beck Depression Inventory-Second Edition)
► Inventarul de Depresie Beck – ediţia a doua (BDI – II) este un instrument de auto-evaluare, construit să măsoare severitatea depresiei la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 13 ani. Această versiune a inventarului (BDI-II) este utilizată pentru evaluarea simptomelor corespunzătoare criteriilor de diagnostic pentru tulburările depresive cuprinse în Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale – ediţia a IV-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (DSM – IV, 1994).
Interviul clinic structurat pentru tulburările din DSM-5, SCID-5-CV
► SCID-5-CV, este un ghid de interviu semistructurat utilizat pentru stabilirea diagnosticelor majore DSM-V, 2013 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale – ediţia a V-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie), anterior diagnosticele Axei I. Interviurile clinice structurate au fost elaborate cu scopul de a creşte fidelitatea diagnostică prin standardizarea procesului de evaluare, de a spori validitatea prin facilitarea aplicării criteriilor de diagnostic din DSM-5 şi aprofundarea unor simptome care altfel ar putea fi trecute cu vederea. SCID -5- CV este împărţit în mai multe module, fiecare modul evaluând o anumită clasă de tulburări psihiatrice. Modulele SCID-5-CV:
→ Modulul A: Episoade afective şi Tulburarea depresivă persistentă
→ Modul B: Simptome psihotice şi simptome asociate
→ Modul C: Diagnosticul diferenţial al tulburărilor psihotice
→ Modul D: Diagnosticul diferenţial al tulburărilor afective
→ Modul E: Tulburările consumului de substanţe
→ Modul F: Tulburările anxioase
→ Modul G: Tulburarea obsesiv-compulsivă şi Tulburarea de stres posttraumatic; Tulburarea cu deficit de atenţie/hiperactivitate
→ Modul I: Evaluarea iniţială a altor tulburări actuale
→ Modulul J: Tulburarea de adaptare.
Interviul clinic structurat pentru tulburările de personalitate din DSM-5, SCID-5-PD
► SCID-5-PD, este un ghid de interviu semistructurat care evaluează cele 10 tulburări de personalitate descrise ȋn DSM-V, 2013 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, ediţia a-V-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie), ȋn cadrul Grupelor A, B şi C:
→ Tulburarea de personalitate evitantă
→ Tulburarea de personalitate dependentă
→ Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
→ Tulburarea de personalitate paranoidă
→ Tulburarea de personalitate schizotipală
→ Tulburarea de personalitate schizoidă
→ Tulburarea de personalitate histrionică
→ Tulburarea de personalitate narcisistă
→ Tulburarea de personalitate borderline
→ Tulburarea de personalitate antisocială.
► SCID-5-PD poate fi utilizat pentru a stabili diagnosticul tulburărilor de personalitate, pentru a investiga tipare de tulburări de personalitate care apar simultan cu alte tulburări psihice sau afecţiuni medicale, pentru a investiga structura subdiacentă a patologiei personalităţii şi pentru comparaţie cu alte metode de investigare a tulburărilor personalităţii.
Testul Apercepției Tematice – TAT
► Testul de Apercepție Tematică – TAT este o tehnică proiectivă ce urmărește să evalueze modelele de gândire, atitudinile față de sine și față de ceilalți, capacitatea observațională și răspunsurile emoționale ale subiectului la un material slab structurat. Printre aspectele puse în evidență în analiza planşelor, se numără: nevoile şi pulsiunile subiectului; concepţia sa despre lume; conflictele semnificative; natura anxietăţilor; principalele defense utilizate de subiect împotriva conflictelor şi temerilor; adecvarea Supraeului, măsura în care acesta se manifestă în mod mai mult sau mai puţin punitiv; integrarea Eului subiectului.
► TAT pune în evidenţă şi 12 funcţii ale Eului: Testarea realităţii; Judecata; Simţul realităţii; Reglarea şi controlul pulsiunilor, afectelor şi tendinţelor; Relaţii de obiect; Procesele gândirii; Regresia adaptativă în serviciul eului; Funcţionarea defensivă; etc. Utilizările TAT sunt multiple, constituind un instrument util pentru specialişti din cele mai diverse domenii:
→ Evaluarea candidaţilor pentru angajarea în domenii care cer un nivel înalt al abilităţilor de lucru cu oamenii sau abilităţi semnificative în controlul stresului şi a efectelor acestuia (domeniul juridic, militar, servicii diplomatice etc.)
→ Evaluarea unor pacienţi care au un diagnostic psihiatric, în vederea stabilirii tipului de terapie adecvat.
→ Ȋn medicina legală, pentru a evalua motivaţiile şi atitudinile generale ale persoanelor acuzate de fapte violente.
→ Ȋn evaluarea unor tulburări de personalitate.
→ Ȋn evaluarea unor problematici de factura neuropsihologică.
→ Ȋn scopuri de cercetare.
PROGRAMĂRI:
Telefon: 0722.509.692
E-mail: ionutghiugan@gmail.com
@|Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan
Informaţii utile:
→ Pachet evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)
→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea copilului şi adolescentului (click aici)
→ Model raport interpretativ pachet de evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Evaluarea psihologică a copilului după divorț/separarea părinților (click aici)
→ Evaluare psihologică în cazurile de stres posttraumatic (click aici)
