Iertarea nu ne mai schimba trecutul, dar ne va influenta viitorul

  • 0
646x404

Iertarea nu ne mai schimba trecutul, dar ne va influenta viitorul

Se spune ca nimic nu e mai dulce ca razbunarea. Un adevar valabil doar pentru cine n-a inteles cat de eliberatoare este iertarea. Psihologii spun ca adoptarea unei conduite pozitive, atunci cand suntem raniti, inselati sau jigniti, ne aduce, intr-un final, mai multe beneficii decat satisfactia de moment pe care o avem atunci cand ne razbunam. Cand cineva ne loveste, mai ales in orgoliu, instinctul ne dicteaza un raspuns natural negativ.

“Exista culturi in care oamenii tind sa se razbune preponderent cand este vorba de fapte ce i-au ranit pe cei apropiati. In altele, razbunarea ia nastere, in general, din furie. Sunt si culturi in care razbunarea este dictata indeosebi de rusine. In unele cazuri, un astfel de raspuns aduce linistea, insa in cele mai multe, nu, ci, din contra, vine cu un pachet intreg de emotii negative, care ajung sa le depaseasca pe cele dinaintea razbunarii”, explica, pentru Adevarul, psihologul Ionut Ghiugan.

Dificultatea de a trece cu vederea faptele care ne-au ranit, mai ales cand este vorba despre actiuni intentionate ce au avut consecinte adanci asupra noastra nu este usor de depasit. Dar odata sucombata aceasta problema, am putea avea mult de castigat, arata studiile. Asta pentru ca iertarea este eliberatoare.

“Iertarea este o conduita destul de complexa. A ierta inseamna a veni cu un raspuns mai degraba pozitiv decat negativ fata de atitudinea celui care ne-a ranit, iar raspunsul nu insemna doar fapte, ci si ganduri. Ea poate fi o predispozitie de personalitate ori doar dictata de mentalitatea structurii sociale din care facem parte”, mai spune specialistul. Spre exemplu, in mediul rural mai ales, infidelitatea barbatului este adesea iertata, pe cand cea a femeii, foarte rar. In mediul urban, lucrurile stau putin altfel, fiindca raspunsul negativ al partenerei atunci cand este inselata tinde sa devina mai frecvent decat iertarea.

„Iertarea spirtuala se bazeaza pe utilizarea gandirii irationale”. Totodata, ne este mai usor sau mai greu sa iertam, in functie de atitudinea celui care ne-a ofensat. Daca aceasta este una de remuscare, parca putem sa ne retinem pornirile razbunatoare si sa adoptam un raspuns pozitiv. Iar daca aceasta atitudine este insotita si de scuze, lucrurile se simplifica si mai mult. Adevarata provocare este atunci cand nu avem parte nici de una, nici de alta.

“Cand vorbim despre iertare, inevitabil asociem acest termen cu dimensiunea religioasa/spirituala transmisa cultural si social in mediul de crestere si educatie. Aceasta abordare presupune inlocuirea sentimentelor negative de ura si razbunare cu sentimente de iubire si acceptare fata de o alta persoana care ne-a creeat un prejudiciu la nivel psihologic sau social, in mod direct sau indirect. Solutia iertarii spirituale presupune ca persoana sa schimbe fundamental perspectiva fata de agresor si situatia traumatica. Sa transforme complet si integral evaluarea sa initiala, astfel raul produs si asociat agresorului devenind o stare de bine si acceptare pentru individ. In multe situatii, aceasta perspectiva reprezinta o solutie alternativa mult mai indicata pentru sanatatea fizica si psihologica a persoanei, comparativ cu abordarea bazata pe resentimente, ura si vinovatie. Totusi, iertarea spirtuala se bazeaza pe utilizarea gandirii irationale si reprezinta o solutie adaptativa incompleta”, mai spune psihologul.

Iertarea matura. Este important de stiut ca a raspunde unei fapte reprobabile cu aceeasi moneda, pe principiul “ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” este, cel mai adesea, distructiv. “Anihilarea” acestei porniri este optiunea care ne da cele mai mari sanse sa mai avem relatii normale cu cei care ne-au ranit.

„Din perspectiva psihologica, vorbim despre iertarea matura, adaptativa pentru individ in contextul sau de viata, o viziune realista bazata pe gandire rationala si critica. Iertarea matura presupune integrarea completa a obiectului furiei pastrand atat aspectele bune cat si pe cele rele. Aceasta perspectiva ofera persoanei sansa adaptativa de a invata din situatia negativa prin care a trecut, pentru ca in situatii similare viitoare sa poata reactiona adecvat si eficient. Iertarea matura nu presupune doar o inlocuire de emotii (emotiile negative schimbate cu emotii pozitive) ci un proces intentionat si voluntar ce implica emotii superioare (emaptie), restructurari cognitive complexe si adoptare unor comportamente prosociale” explica psihologul Ionut Ghiugan.

Dar nu trebuie neaparat sa optam pentru o iertare oarba, ci, de preferat, pentru una ce vine pe fondul clarificarii problemei si explicarii celuilalt ca faptele sale ne-au ofensat.

„Iertarea matura aduce o serie de beneficii importante in planul functionarii echilibrate si performante. Ajuta la vindecarea ranilor psihologice din trecut prin schimbarea perspectivei asupra contextului, agresorului si propriei persoane. Imbunatateste sanatatea fizica si psihologica, starea de confort psihic si rezistenta la noi situatii asemanatoare. Atunci cand relatia conflictuala este semnificativa pentru individ, ajuta la reconciliere si promoveaza un stil de gandire sanatos si adaptativ”, incheie specialistul.

Articol publicat în: www.adevarul.ro

PROGRAMĂRI:

► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2019 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:
→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Prejudecăţi legate de hipnoză (click aici)
→ Cum alegi cel mai potrivit psiholog (click aici)
→ Depresia, simptome si tratament (click aici)
→ Psihologia violului (click aici)
→ Agorafobia şi tulburarea de panică  (click aici)
→ Tulburarea de personalitate Evitantă (click aici)
→ Procrastinarea, boala civilizaţiei moderne (click aici)
→ Sindromul Münchausen (click aici)
→ Sindromul Genovese (click aici)