Cum explica psihologii excentricitatea, credintele ciudate si perceptiile distorsionate

  • 0
646x404

Cum explica psihologii excentricitatea, credintele ciudate si perceptiile distorsionate

Category : Psihologie clinică

Fanteziile si preocuparile bizare, dificultatile in stabilirea de relatii sociale, orientarea preponderenta catre activitati solitare, anxietatea sociala si neadaptarea la scoala sunt semne care indica un viitor adult irational, excentric si cu o capacitate redusa de raspuns la situatii emotionale intense, pe scurt, o personalitate schizotipala.

“Cei care se inscriu in aceasta tulburare de personalitate sunt prin excelenta persoane introverte care traiesc intr-o lume interioara, detasati de exterior si de lumea reala”, explica, pentru “Adevarul”, psihologul Ionut Ghiugan.

Cei care sufera de tulburarea de personalitate schizotipala – problema ce tine de spectrul schizofreniei – simt nevoia de a se izola din punct de vedere social, au comportament straniu si convingeri ciudate.

“Tulburarea de personalitate schizotipala are ca trasaturi esentiale: o serie de excentricitati in comportament si in modul de prezentare (comportamentul expresiv si aspectul vestimentar prezinta un aspect particular si nu rareori bizar); rezonanta afectiva redusa (capacitatea redusa de raspuns la situatii emotionale intense, stresante, la frustrare sau situatii psihotraumatizante); telationare slaba in plan social (sociofobie si absenta prietenilor sau persoanelor apropiate cu care sa stabileasca relatii si legaturi apropiate); convingerea sau ideatia dominanta ca poseda insusiri sau capacitati rare, particulare (clarviziune, capacitatea de premonitie, telepatie sau superstitie; la copii si adolescenti, fantezii si preocupari bizare); suspiciunea exagerata sau distorsiunile cognitive (convingerea ca se vorbeste despre ei sau ceilalti oameni ii doresc raul)”, spune Ionut Ghiugan.

Psihologul aminteste in lista de trasaturi specifice acestei tulburari si o anxietate sociala excesiva, “care nu scade o data cu familiarizarea, fiind asociata mai curand cu temeri paranoide, decât cu judecati negative despre sine”.

Functionarea personalitatii schizotipale. Persoanele cu astfel de tulburari au o stima de sine redusa, se simt mult mai bine departe de ceilalti, au un grad mare de incapacitate in a dezvolta relatii apropiate si perceptii distorsionate fata de exterior, ceea ce le provoaca suferinte.

“Prezenta in sine a acestei tulburari de personalitate nu presupune obligatoriu o invalidare functionala semnificativa, insa complicatiile care sunt asociate cu aceasta (suicid, episoadele psihotice scurte, depresia, tulburarea deliranta, tulburarea schizofreniforma si chiar schizofrenia) pot sa determine disfunctii semnificative in viata profesionala si sociofamiliala. In profesii care presupun munca in echipa sau interactiunea cu ceilalti, personalitatea schizotipala functioneaza foarte dificil, in principal datorita irationalitatii sale (excentricitate, credinte ciudate, perceptii distorsionate)”, explica specialistul.

Simptomele personalitatii schizotipale debuteaza de cele mai multe ori in copilarie sau adolescenta, tulburarea fiind considerata a se dezvolta ca urmare a unor experientele negative suferite in aceasta perioada, in multe cazuri fiind vorba de umilinte repetate.

“In istoricul de dezvoltare a acestor personalitati, apar experiente timpurii de intimidare, respingere sau abuz. Aceste episoade de persecutie dezvolta credinte neobisnuite si dezaptative: gândire magica, suspiciune exagerata, idei de referinta sau halucinatii. Pentru a compensa aceste credinte (sunt diferit, sunt rau sau anormal), personalitatea schizotipala in formare, adopta comportamente si strategii de tipul: vigilenta exagerata si refuzul de a avea incredere in oameni”, explica renumitul psiholog.

Cum se trateaza aceasta tulburare. Tulburarea de personalitate schizotipala este considerata afectiune cronica. Nu se vindeca prin tratament medicamentos, desi anumite medicamente pot ajuta la ameliorarea simptomelor, dar raspunde bine la psihoterapie.

“In abordarea psihoterapeutica a tulburarii de personalitate schizotipala, o atentie deosebita trebuie acordata formarii aliantei terapeutice si mentinerii acesteia pe intreg parcursul interventiei. Neincrederea, teama de a fi judecat sau ridiculizat sunt obstacole reale ce pot influenta negativ sau intrerupe procesul terapeutic si obtinerea unor rezultate pozitive. Rabdarea, grija si discretia sunt elemente cardinale ale relatiei psihoterapeut – client”, mai spune specialistul.

Ce face psihoterapia

“Psihoterapia personalitatii schizotiplale este centrata pe atingerea urmatoarelor obiective: reducerea anxietatii (anxietatea sociala nu provine dintr-o teama de evaluare sau o imagine de sine negativa, ci este rezultatul suspiciunii excesive si paranoiei); modificarea convingerilor paranoide, pentru ca prezenta acestor convingeri disfunctionale (sunt diferit, sunt rau sau anormal) mineaza relatiile interpersonale si-l impiedica pe individ sa experimenteze comportamente adaptative in contexte sociale; rezolvarea problemelor legate de stigmatizare”, mai spune psihologul, care precizeaza ca dupa depasirea problemelor legate de anxietatea sociala si convingerile paranoide, terapia se orienteaza spre formarea unei imagini de sine pozitive si neutralizarea credintelor negative legate de sine.

Aricol publicat în: www.adevarul.ro