Category Archives: Evaluare psihologică

  • 0
Abilitati parentale

PACHET EVALUARE ABILITĂŢI PARENTALE ŞI STIL PARENTAL

OBIECTIVE EVALUARE:


► A identifica nivelul abilităţilor parentale necesare creşterii sănătoase şi educării unui copil: dimensiunea cunoaştere, suport afectiv şi managementul stresului, disciplinare, managementul timpului, managementul crizelor.
► A determina stilul parental dominant (autoritar, perfecţionist, democratic, permisiv, neimplicat)  pe baza analizei calitative a comportamentului părintelui ȋn relaţia cu propriul copil.
► A furniza o imagine cât mai precisă a persoanei evaluate cu privire la principalele mecanisme de coping cognitiv-emoţional şi coping comportamental utilizate ȋn situaţii negative/stresante, care acţionează inclusiv ȋn contextul ȋndeplinirii sarcinilor parentale.
►A identifica trăsăturile de personalitate care sunt asociate cu tulburările de personalitate care pot influenţa negativ ȋndeplinirea sarcinilor parentale.

BENEFICII:


► Ȋn procesul de evaluare sunt utilizate instrumente psihologice standardizate şi validate ştiinţific *, adaptate cultural şi normate pe populaţia din România, care oferă o cunoaştere validă a dimensiunilor evaluate.
► Plecând de la vulnerabilităţile identificate ȋn urma evaluării sunt transmise recomandări de specialitate  privind optimizarea, dezvoltarea abilităţilor parentale, a stilului parental şi se pun bazele unor programe particularizate de intervenţie. *

* Listă Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea psihologică a adultului (click aici)
* Ȋn Pachetul de evaluare abilităţi parentale şi stil parental  nu sunt incluse servicii de consiliere psihologică sau psihoterapie. Aceste servicii pot fi accesate separat ulterior evaluării plecând de la un plan de intervenţie particularizat.

METODE UTILIZATE:


Raportul interpretativ * este realizat ȋn urma aplicării următoarelor instrumente de evaluare:

Chestionar de investigare a competenţei parentale (C.C.P)
Chestionar de evaluare a stilurilor parentale (C.S.P)
→ Chestionarul de Evaluare Dimensională a Patologiei Personalităţii / DAPP-BQ
→ Chestionarul de coping cognitiv-emoţional / CERQ
→ Scala de abordare strategică a coping-ului / SACS.

* Raportul interpretativ realizat ȋn urma aplicării instrumentelor de evaluare nu este un raport de evaluare clinică şi psihodiagnostic sau un raport de expertiză psihologică.
* Raportul interpretativ este utilizat numai ȋn scopul optimizării şi dezvoltării abilităţilor parentale şi a stilului parental.

DURATĂ ŞI COSTURI:


→ Procesul de evaluare se derulează pe durata a 4 şedinţe / o şedinţă durează 50 de minute.
→ Şedinţele sunt organizate astfel: 3 şedinţe administrare teste, 1 şedinţă concluzii şi recomandări de specialitate *.
→ Costul pachetului de evaluare este de 400 lei.

Acest serviciu poate fi oferit şi ȋn varianta on-line

PROGRAMĂRI:


► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2018 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:


→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea copilului şi adolescentului (click aici)
→ Model raport interpretativ pachet de evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Evaluarea psihologică a copilului după divorț/separarea părinților (click aici)
→ Cât de importantă este evaluarea psihologică a copiilor după divorţ (click aici)
→ Ce nu poţi să-i spui copilului ȋn timpul divorţului (click aici)


  • 0
Evaluare

TESTE PSIHOLOGICE UTILIZATE ȊN EVALUAREA COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI

Ȋn procesul de evaluare sunt utilizate instrumente psihologice standardizate şi validate ştiinţific, adaptate cultural şi normate pe populaţia din România. Testele psihologice prezentate sunt deţinute cu licenţă şi utilizate conform standardelor stabilite de furnizori.
► Rapoartele de evaluare oferă informaţii valide şi relevante pentru identificarea nevoilor de formare şi dezvoltare, diagnosticarea și clasificarea anumitor dizabilități sau tulburări psihice, pregătirea unor programe particularizate de intervenţie şi tratament.

1) Sistemul de Evaluare a Comportamentului Adaptativ, Ediţia a doua – ABAS II (Adaptative Behavior Assessment System, Second Edition)


ABAS II oferă o evaluare comprehensivă a abilităților adaptative ale persoanelor. Acest instrument poate fi folosit pentru: a evalua deprinderile adaptative ale unei persoane, cât și capacitatea acesteia de a trăi independent, diagnosticarea și clasificarea anumitor dizabilități sau tulburări psihice, identificarea punctelor tari și a limitelor, ajută la planificarea tratamentului sau a intervenţiei. ABAS II evaluează în totalitate cele zece arii de deprinderi adaptative specificate de Manualul de Diagnostic a tulburărilor Mintale, Ediția a Patra Revizuită (DSM-IV-TR) și de Asociația de Psihiatrie Americană (APA, 2000). De asemenea, ABAS II încorporează direcțiile curente oferite de American Association of Intellectual Disabilities (AAID) pentru evaluarea celor trei arii de comportament adaptativ (Conceptual, Social, Practic).
Ariile adaptative sunt definite ca acele abilităţi practice, de zi cu zi, care sunt necesare pentru ca persoana să funcţioneze şi să corespundă cerinţelor mediului înconjurător, incluzând aici şi capacitatea de a avea grijă efectiv de propria persoană în mod independent, dar şi interacţiunea cu alţi oameni. Ariile adaptative evaluate de ABAS II: Comunicare, Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitate preşcolară, Viaţa acasă, Sănătate şi siguranţă, Timp liber, Autoîngrijire, Autodirecţionare, Deprinderi Sociale, Motricitate.

2) Sistemul Achenbach Al Evaluării Bazate Empiric (ASEBA)


ASEBA este un instrument standardizat de evaluare a copilului şi adolescentului ce cuprinde un set de chestionare pentru evaluarea competenţelor, a funcţionării adaptative şi a problemelor specifice vârstei. Prima dimensiune evaluată de ASEBA se concetrează pe evaluarea a şapte sindroame şi este grupată ȋn “Probleme de internalizare” şi “Probleme de externalizare”: Anxietate/Depresie, Însingurare/Depresie, Acuze somatice, Probleme de relaţionare socială, Probleme de gândire, Probleme de atenţie, Neatenţie, Hiperactivitate/Impulsivitate, Comportament de încălcare a regulilor, Comportament Agresiv. Cea de-a doua dimensiune urmăreşte evaluarea copilului/adolescentului ȋn funcţie de criteriile DSM-IV (Manualul de Diagnostic şi Statistică, ediţia 4-a, elaborat de Asociaţia Americană de Psihiatrie , 1994):
→ Tulburări afective
Tulburări anxioase
Tulburări somatice
Tulburarea cu deficit de atenţie/hiperactivitate (ADHD)
Tulburări de tip opoziţionist
Tulburări de conduită.
ASEBA presupune colectarea informaţiilor din trei surse, care ilustrează comportamentul copilului/adolescentului din mai multe perspective: copil, părinte/aparţinător şi profesor/educator.

 3) Millon Pre-Adolescent Clinical Inventory (M-PACI)


M-PACI este un instrument comprehensiv special creat pentru a ajuta specialistul în domeniul sănătaţii mintale să identifice corect problemele psihologice ale copiilor. M-PACI oferă o viziune integrată, care sintetizează stilurile de personalitate emergente şi sindroamele clinice, ajutând specialiştii în detectarea semnelor timpurii ale tulburărilor corespunzătoarea Axei I şi Axei II (DSM-IV – Manualul de Diagnostic şi Statistică, ediţia 4-a, Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994).
► M-PACI este utilizat pentru: evaluarea preadolescenţilor cu probleme în vederea confirmării ipotezelor diagnostice, planificarea tratamentului individualizat prin oferirea unei imagini integrate a patternurilor de personalitate emergente şi a semnelor clinice curente, măsurarea progresului înainte, în timpul şi după tratament. Scalele evaluate de M-PACI   sunt:
Patternuri de personalitate emergente: Supus, Sociabil, Încrezător, Insubordonat, Conformist, Inhibat, Instabil.
→ Semne clinice curente: Anxietate/Frica, Deficit de atenţie, Tendinţe obsesiv-compulsive, Probleme de conduită, Comportamente disruptive, Dispoziţie depresivă, Distorsionarea realităţii.
→  Indicatori de validitate a raspunsului: Invalidare, Caracterul negativ al răspunsului.

4) Millon Adolescent Clinical Inventory (MACI)


MACI este un inventar de autoevaluare elaborat în mod specific pentru evaluarea caracteristicilor de personalitate şi a sindroamelor clinice la adolescenţi. Chestionarul MACI a fost dezvoltat în colaborare cu psihiatri, psihologi şi alţi specialişti din domeniul sănătăţii mintale cu experienţă în lucrul cu adolescenţi. Prin urmare, acestea reflectă problemele cele mai relevante pentru înţelegerea comportamentului şi preocupărilor adolescenţilor.
Scalele MACI sunt grupate pentru a reflecta distincţia din DSM-IV ( Manualul de Diagnostic şi Statistică, ediţia 4-a, Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994) între Axa II (caracteristici de personalitate durabile) şi Axa I (tulburări clinice). MACI evaluează următoarele scale:
→ Patternuri de personalitate: Introvertit, Inhibat, Trist, Supus, Dramatic, Egoist, Insubordonat, Puternic, Conformist, Opoziţionist, Auto-devalorizare, Tendinţe borderline.
Preocupări exprimate: Identitate difuză, Auto-depreciere, Dezaprobare corporală, Disconfort sexual, Insecuritate în raport cu covârstnicii,  Lipsa interesului social, Neînţelegeri în familie, Abuz în copilarie.
Sindroame clinice: Disfuncţii alimentare, Predilecţie spre abuz de substanţe, Predispoziţie spre delincvenţă, Tendinţe impulsive, Trăiri anxioase, Trăiri depresive, Tendinţe suicidare.
→ Indici de modificare: Dezvăluire, Dezirabilitate, Devalorizare.

5) Scala de Anxietate Multidimensională Pentru Copii (MASC, Multidimensional Anxiety Scale for Children)


MASC este un instrument psihometric ce evaluează dimensiunile majore ale anxietăţii la copii şi adolescenţi, conform DSM-IV-TR (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale – ediţia a IV-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie, 2000). MASC este considerat cel mai util instrument de evaluare a anxietăţii la copii şi adolescenţi existent până ȋn prezent. MASC măsoară dimensiunile majore ale anxietăţii la copii şi adolescenţi, chestionarul incluzând următoarele scale şi concepte:
Scale de bază: Simptome Fizice, Evitarea Lezării, Anxietate Socială şi Separare/Panică
Subscale: Tensiune şi Simptome somatice, Perfecţionism şi Coping anxios, Frici de umilire şi Frici de performanţă
→ Scală generală: Anxietatea totală
Indici majori: Indicele Tulburărilor Anxioase şi Indicele de Inconsistenţă.

6) Chestionarul de coping cognitiv-emoţional (CERQ)


CERQ este un chestionar multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping cognitiv-emoțional, pe care o persoană le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative. Chestionarul poate fi administrat ȋn populaţia normal şi clinică, atât ȋn cazul adulţilor, cât şi ȋn cel al adolescenţilor ȋn vârstă de 12 ani sau peste.
CERQ măsoară frecvența utilizării anumitor strategii, prin intermediul a 9 scale de evaluare: Auto-culpabilizare, Acceptare, Ruminare, Refocalizare pozitivă, Refocalizare pe planificare, Reevaluare pozitivă, Punerea în perspectivă, Catastrofare, Culpabilizarea celorlalți. Avantajul utilizării Chestionarul CERQ:
→ Oferă acces la ceea ce gândește o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă și este copleșită de emoții.
→ Face distincția între ceea ce gândește și ceea ce face o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă de viață.
→ Identifică strategii disfuncționale de coping cognitiv-emoțional și contribuie la corectarea lor în cadrul unor programe de dezvoltare personală.

7) Testul de apercepţie pentru copii – CAT


CATtehnică proiectivă, ajută la înţelegerea raporturilor existente între copil, personajele şi tendinţele cele mai importante din viaţa sa, prin intermediul semnificaţiilor psihodinamice provenind din interpretarea unor stimuli perceptivi standardizaţi. CAT permite depistarea şi cercetarea amănunţită ȋn ce priveşte:
organizarea/dezorganizarea personalităţii
conflicte aferente problematicii oedipiene (rivalitatea, dependenţă, fixaţii, ambivalenţă)
maturizarea/imaturitatea afectivă şi atitudinală
raportul dintre instanţele personalităţii (Sine – Eu – Supraeu) şi mecanismele de apărare ȋn cazul unui dezechilibru existent ȋntre acestea
trăsături nevrotice (anxietate, depresie, nervozitate, agresivitate, aspecte regresive, problematici sexuale, tendinţe obsesionale, tendinţe psihotice etc.).

8) Testul Apercepţiei Tematice – TAT


TAT este o tehnică proiectivă ce urmărește să evalueze modelele de gândire, atitudinile față de sine și față de ceilalți, capacitatea observațională și răspunsurile emoționale ale subiectului la un material slab structurat. Printre aspectele puse în evidență în analiza planşelor, se numără: nevoile şi pulsiunile subiectului; concepţia sa despre lume; conflictele semnificative; natura anxietăţilor; principalele defense utilizate de subiect împotriva conflictelor şi temerilor; adecvarea Supraeului, măsura în care acesta se manifestă în mod mai mult sau mai puţin punitiv; integrarea Eului subiectului.
► TAT pune în evidenţă şi 12 funcţii ale Eului: Testarea realităţii; Judecata; Simţul realităţii; Reglarea şi controlul pulsiunilor, afectelor şi tendinţelor; Relaţii de obiect; Procesele gândirii; Regresia adaptativă în serviciul eului; Funcţionarea defensivă; etc. Utilizarile TAT sunt multiple, constituind un instrument util pentru specialişti din cele mai diverse domenii.

9) Probe proiective: Fabulele Duss


Fabulele Duss, elaborate de Louisa Duss 1971 au la bază construirea unor poveşti pornind de la o situaţie incompletă şi o întrebare deschisă, ce a fost dezvoltată pentru a cunoaşte procesele interioare şi conflictele emoţionale a copiilor. Fabulele Duss oferă posibilitatea de a obţine o perspectivă cu privire la nevoile conştiente şi inconştiente ale copiilor, gândurile şi sentiementele pe care le trăiesc şi vizează teme ca:
fixarea copilului faţă de unul dintre părinţii săi sau, din contră, independența sa
teama de abandon
gelozia faţă de relaţia părinţilor
complexul de înţărcare şi complexul fratern
agresivitatea, dorinţa de moarte, culpabilizarea, autopedepsirea
complexul castrării; complexul posesiv şi încăpăţânat; complexul lui Oedip.

10) Probe proiective: Testul de completare de Fraze (7-17 ani)


Testul completare de fraze (7-17 ani) face parte din tehnica asociativ verbală. Modul ȋn care oamenii reacţionează la anumite cuvinte dezvăluie o serie de preocupări, obsesii sau complexe. Tehnicile proiective permit, spre deosebire de testele obiective, o viziune mai aprofundată şi mai personalizată despre subiect. Cel mai adesea, prin tehnicile proiective vedem fantasmele, obsesiile, dorinţele şi conflictele inconştiente. Proba este larg utilizată ca test de coroborare şi identifică următoarele grupe tematice:
Nivelul global din perspectiva tonalităţii afective
Nivelul analitic din perspectiva structurii tematice:  Imaginea de sine, Relaţia cu ceilalţi, Relaţia cu familia, Relaţia cu mediul academic, autoritatea profesorilor, Răspunsuri particulare, ilogice, stereotipe etc.

PROGRAMĂRI:
Telefon: 0722.509.692
E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2018 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:


→ Pachet evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)
→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea adulţilor (click aici)
→ Model raport interpretativ pachet de evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Evaluarea psihologică a copilului după divorț/separarea părinților (click aici)
→ Evaluare psihologică în cazurile de stres posttraumatic (click aici)


  • 0
Teste psihologice

TESTE PSIHOLOGICE UTILIZATE ȊN EVALUAREA ADULŢILOR

Ȋn procesul de evaluare sunt utilizate instrumente psihologice standardizate şi validate ştiinţific, adaptate cultural şi normate pe populaţia din România.

► Testele psihologice prezentate sunt deţinute cu licenţă şi utilizate conform standardelor stabilite de furnizori.

► Rapoartele de evaluare ( Model raport Evaluare psihologică pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală – click aici) oferă informaţii valide şi relevante pentru luarea deciziilor de intervenţie şi tratament (Evaluarea sănătății mintale – click aici) sau pregătirea unor programe particularizate de intervenţie pentru management şi dezvoltare personală (Evaluare pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală click aici).

1) Matricele Progresive Standard (Standard Progresive Matrices)


Matricele progresive Raven formează o probă perceptivă neverbală utilizată pentru măsurarea nivelului inteligenţei cognitive (IQ). Testul elaborat în 1938 de J.C. Raven în colaborare cu L.S. Penrose, revizuit în 1947 şi 1956 este un test omogen de inteligenţă generală. Matricele Progresive Standard sunt construite astfel încât să “acopere” nivele variate (slab – mijlociu – bun) ale abilităţilor mintale şi să fie aplicabile la toate vârstele (copii, adulţi, bătrâni), indiferent de nivelul de şcolarizare, naţionalitate sau condiţie fizică. Astfel, ȋn funcţie de scorul QI obţinut, persoana evaluată va putea fi ȋncadrată astfel:
Inteligenţă extrem de ridicată (QI peste 140)
Inteligenţă superioară, mult peste medie (QI = 120 – 139)
Inteligenţă peste medie (QI = 110 – 119)
Inteligenţă medie ridicată (QI 100 – 109)
Inteligenţă de nivel mediu (QI 90 – 99)
Inteligenţă slabă, sub medie (QI 80 – 89)
Inteligenţă de limită (QI 70 – 79)
Debili mintali, deficienţă mintală uşoară (QI 50 – 69)
Imbecili, deficienţă mintală medie (QI 20 – 49)
Idioţi, deficienţă mintală gravă  (QI 0 – 19).

2) Inventarul de personalitate NEO FFI/NEO Five-Factor Inventory


Inventarul de personalitate NEO-FFI, este forma scurtă a NEO PI-R, Inventarul de Personalitate NEO Revizuit (Revised NEO Personality Inventory, NEO PI-R), care este cel mai utilizat chestionar de personalitate în psihologia modernă, evaluând constructele clasice ale modelului Big Five. NEO-FFI măsoară cinci dimensiuni majore, sau domenii, ale personalităţiii (Nevrotism, Extraversie, Deschidere către experienţe, Agreabilitate şi Conştiinciozitate). Inventarul de personalitate NEO-FFI este un instrument concis de măsurare a personalităţii normale, utilizabil în situaţii de evaluare clinică sau orice altă situaţie în care se solicită o cunoaştere validă a personalităţii respondentului.

3) Inventarul clinic multiaxial MCMI-III (Millon Clinical Multiaxial Inventory III)


Inventarul clinic multiaxial MCMI-III este cel mai utilizat inventar psihopatologic, realizat în conformitate cu criteriile DSM-IV, 1994 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, ediţia a-IV-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie). Oferă o evaluare validată empiric, relevantă şi fidelă, pentru a veni în sprijinul psihologilor şi al altor specialişti în domeniul sănătăţii mintale în mediul clinic, medical şi judiciar. Instrumentul ajută la evaluarea interacţiunii tulburărilor de Axa I şi de Axa II pe baza sistemului de clasificare DSM-IV, identificarea caracteristicilor profunde şi pervazive de personalitate care stau la baza simptomelor şi o înţelegere integrată a relaţiei dintre caracteristicile de personalitate şi sindroamele clinice, pentru a facilita deciziile de intervenţie.
Inventarul clinic multiaxial MCMI-III conține paisprezece scale de patologie de personalitate (Schizoid, Evitant, Depresiv, Dependent, Histrionic, Narcisist, Antisocial, Sadic: agresiv, Compulsiv, Negativist: pasiv-agresiv, Masochist: ego-distonic, Schizotipal, Borderline, Paranoid) şi zece scale care evaluează sindroame clinice (Anxietate, Somatoform, Bipolar: maniacal, Distimie, Dependenţă de alcool, Dependenţă de droguri, Tulburarea de stres post-traumatic, Tulburarea de gândire, Depresia majoră, Tulburarea delirantă) şi trei indici de modificare (Dezvăluire, Dezirabilitate, Devalorizare) meniţi să evalueze stilul de răspuns al persoanei evaluate.

4) Chestionarul de Evaluare Dimensională a Patologiei Personalităţii – DAPP-BQ (Dimensional Assessment of Personality Pathology – Basic Questionnaire)


Chestionarul DAPP-BQ, oferă o evaluare detaliată şi adecvată a tulburărilor de personalitate, pentru a fi utilizat de psihologi, psihiatri şi de alte profesii din domeniul sănătăţii mentale. Instrumentul utilizează o structură dimensională consistentă cu abordările curente în clasificarea tulburărilor de personalitate, fiind compatibil cu sistemul de clasificare DSM-5, 2013 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, ediţia a-V-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie). De asemenea, chestionarul evaluează o serie de caracteristici afective, cognitive și interpersonale care au implicații importante pentru sănătatea mentală, adaptarea și bunăstarea fizică a unei persoane. DAPP-BQ este alcătuit din 290 de itemi care evaluează 18 dimensiuni reprezentative pentru tulburările de personalitate, ce sunt grupate ȋn patru scalele:
Disfuncționalitate emoțională: Labilitate emoțională, Anxietate, Disfuncționalitate cognitivă, Probleme de identitate, Atașament nesigur, Submisivitate.
Comportament dissocial: Nepăsare emoțională, Probleme de conduită, Narcisism, Respingere, Căutarea stimulării.
Evitare socială: Probleme de intimitate, Afiliere scăzută, Expresivitate limitată.
Comportament compulsiv. Compulsivitate.

5) Chestionarul de coping cognitiv-emoţional (CERQ)


CERQ (Chestionar de evaluare a copingului cognitiv-emoțional) este un chestionar multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping cognitiv-emoțional, pe care o persoană le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative. Chestionarul poate fi administrat ȋn populaţia normal şi clinică, atât ȋn cazul adulţilor, cât şi ȋn cel al adolescenţilor ȋn vârstă de 12 ani sau peste. Chestionarul CERQ măsoară frecvența utilizării anumitor strategii, prin intermediul a 9 scale de evaluare: Auto-culpabilizare, Acceptare, Ruminare, Refocalizare pozitivă, Refocalizare pe planificare, Reevaluare pozitivă, Punerea în perspectivă, Catastrofare, Culpabilizarea celorlalți. Avantajul utilizării Chestionarul CERQ:
Oferă acces la ceea ce gândește o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă și este copleșită de emoții.
Face distincția între ceea ce gândește și ceea ce face o persoană atunci când se confruntă cu o experiență negativă de viață.
Identifică strategii disfuncționale de coping cognitiv-emoțional și contribuie la corectarea lor în cadrul unor programe de dezvoltare personală.

6) Scala de abordare strategică a coping-ului (SACS)


SACS este un chestionar multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping comportamental în context social, pe care cineva le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative. În comparație cu alte chestionare de coping, care nu fac o distincție explicită între gândurile unei persoane și activitatea sa reală, SACS se referă în mod exclusiv la modul în care o persoană reacționează comportamental activ/pasiv, prosocial/antisocial, direct/ indirect, după ce a trăit o experiență negativă.
SACS este utilizat pentru identificarea celor mai frecvente strategii comportamentale pe care o persoană le folosește în situații de confruntare cu evenimente negative de viață, stresante: Acțiune asertivă, Relaționare socială, Căutarea suportului social, Acțiune prudentă, Acţiunea instinctivă, Evitarea, Acţiunea indirectă, Acţiunea antisocială Acţiunea agresivă.

7) Chestionarul STAXI-2 (State – Trait Anger Expression Inventory)


► STAXI-2, instrument psihometric pentru evaluarea furiei, cel mai de succes instrument folosit în anger management la nivel mondial, dezvoltat de Charles D. Spielberger, Ph.D. STAXI-2 a fost conceput pentru a oferi specialistului un instrument obiectiv în cuantificare, în ceea ce priveşte: stările situaţionale de furie, trăsătura de personalitate care predispune la resimţirea şi exteriorizarea furiei, trăirea internă a furiei, exprimarea ei externă, controlul furiei. STAXI-2 evaluează următoarele scale:
Scala Furia ca stare, măsoară intensitatea sentimentelor de furie şi gradul în care o persoană este tentată să îşi exprime furia la un anumit moment.
Scala Temperament furios, măsoară cât de des sunt exprimate sentimentele de furie în timp.
Scala Exprimarea exterioară a furiei, măsoară cât de des sunt exprimate sentimentele de furie în comportamente agresive din punct de vedere fizic sau verbal.
Scala Exprimarea interioară a furiei, măsoară cât de des sentimentele de furie sunt resimţite, dar nu exprimate.
Controlul exterior al furiei,  măsoară cât de des controlează subiectul exprimarea exterioară a sentimentelor de furie.
Controlul interior al furiei măsoară cât de des o persoană încearcă să controleze sentimentele de furie prin calmare sau liniştire.
Indicele de exprimare a furiei este o masură generală a exprimării furiei.

8) Inventarul de Depresie Beck – ediţia a doua (BDI – II) / (Beck Depression Inventory-Second Edition)


Inventarul de Depresie Beck – ediţia a doua (BDI – II) este un instrument de auto-evaluare, construit să măsoare severitatea depresiei la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 13 ani. Această versiune a inventarului (BDI-II) este utilizată pentru evaluarea simptomelor corespunzătoare criteriilor de diagnostic pentru tulburările depresive cuprinse în Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale – ediţia a IV-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (DSM – IV, 1994).

9) Interviul clinic structurat pentru tulburările din DSM-5, SCID-5-CV


SCID-5-CV, este un ghid de interviu semistructurat utilizat pentru stabilirea diagnosticelor majore DSM-V, 2013 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale – ediţia a V-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie), anterior diagnosticele Axei I. Interviurile clinice structurate au fost elaborate cu scopul de a creşte fidelitatea diagnostică prin standardizarea procesului de evaluare, de a spori validitatea prin facilitarea aplicării criteriilor de diagnostic din DSM-5 şi aprofundarea unor simptome care altfel ar putea fi trecute cu vederea. SCID -5- CV este împărţit în mai multe module, fiecare modul evaluând o anumită clasă de tulburări psihiatrice. Modulele SCID-5-CV:
Modulul A: Episoade afective şi Tulburarea depresivă persistentă
Modul B: Simptome psihotice şi simptome asociate
Modul C: Diagnosticul diferenţial al tulburărilor psihotice
Modul D: Diagnosticul diferenţial al tulburărilor afective
Modul E: Tulburările consumului de substanţe
Modul F: Tulburările anxioase
Modul G: Tulburarea obsesiv-compulsivă şi Tulburarea de stres posttraumatic; Tulburarea cu deficit de atenţie/hiperactivitate
Modul I: Evaluarea iniţială a altor tulburări actuale
Modulul J: Tulburarea de adaptare.

Interviul clinic structurat pentru tulburările de personalitate din DSM-5, SCID-5-PD

SCID-5-PD, este un ghid de interviu semistructurat care evaluează cele 10 tulburări de personalitate descrise ȋn DSM-V, 2013 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, ediţia a-V-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie), ȋn cadrul Grupelor A, B şi C:
→ Tulburarea de personalitate evitantă
→ Tulburarea de personalitate dependentă
→ Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
→ Tulburarea de personalitate paranoidă
→ Tulburarea de personalitate schizotipală
→ Tulburarea de personalitate schizoidă
→ Tulburarea de personalitate histrionică
→ Tulburarea de personalitate narcisistă
→ Tulburarea de personalitate borderline
→ Tulburarea de personalitate antisocială.
SCID-5-PD poate fi utilizat pentru a stabili diagnosticul tulburărilor de personalitate, pentru a investiga tipare de tulburări de personalitate care apar simultan cu alte tulburări psihice sau afecţiuni medicale, pentru a investiga structura subdiacentă a patologiei personalităţii şi pentru comparaţie cu alte metode de investigare a tulburărilor personalităţii.

Testul Apercepției Tematice – TAT

Testul de Apercepție Tematică – TAT este o tehnică proiectivă ce urmărește să evalueze modelele de gândire, atitudinile față de sine și față de ceilalți, capacitatea observațională și răspunsurile emoționale ale subiectului la un material slab structurat. Printre aspectele puse în evidență în analiza planşelor, se numără: nevoile şi pulsiunile subiectului; concepţia sa despre lume; conflictele semnificative; natura anxietăţilor; principalele defense utilizate de subiect împotriva conflictelor şi temerilor; adecvarea Supraeului, măsura în care acesta se manifestă în mod mai mult sau mai puţin punitiv; integrarea Eului subiectului.
TAT pune în evidenţă şi 12 funcţii ale Eului: Testarea realităţii; Judecata; Simţul realităţii; Reglarea şi controlul pulsiunilor, afectelor şi tendinţelor; Relaţii de obiect; Procesele gândirii; Regresia adaptativă în serviciul eului; Funcţionarea defensivă; etc. Utilizările TAT sunt multiple, constituind un instrument util pentru specialişti din cele mai diverse domenii:
Evaluarea candidaţilor pentru angajarea în domenii care cer un nivel înalt al abilităţilor de lucru cu oamenii sau abilităţi semnificative în controlul stresului şi a efectelor acestuia (domeniul juridic, militar, servicii diplomatice etc.)
Evaluarea unor pacienţi care au un diagnostic psihiatric, în vederea stabilirii tipului de terapie adecvat.
Ȋn medicina legală, pentru a evalua motivaţiile şi atitudinile generale ale persoanelor acuzate de fapte violente.
Ȋn evaluarea unor tulburări de personalitate.
Ȋn evaluarea unor problematici de factura neuropsihologică.
Ȋn scopuri de cercetare.

PROGRAMĂRI:
Telefon: 0722.509.692
E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2018 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan

Informaţii utile:


→ Pachet evaluare abilităţi parentale şi stil parental (click aici)
→ Pachet evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea copilului şi adolescentului (click aici)
→ Model raport interpretativ pachet de evaluare psihologică autocunoaştere şi dezvoltare personală (click aici)
→ Expertiza psihologică a copilului şi familiei ȋn procesul de stabilire a condiţiilor exercitării autorităţii părinteşti (click aici)
→ Evaluarea psihologică a copilului după divorț/separarea părinților (click aici)
→ Evaluare psihologică în cazurile de stres posttraumatic (click aici)


  • 0
Model raport evaluare autocunoastere

MODEL RAPORT INTERPRETATIV PACHET DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ

EVALUAREA APTITUDINILOR COGNITIVE:

► Instrument utilizat: Matricele Progresive Standard / Standard Progresive Matrices
Descriere: Testul măsoară inteligenţa non-verbală
Nivel obţinut: QI = 122
Interpretare: Nivelul obţinut indică o inteligenţă mult peste medie.

EVALUARE PERSONALITATE:

► Instrument utilizat: Inventarul de personalitate NEO FFI/NEO Five-Factor Inventory
Descriere: Testul măsoară cinci dimensiuni majore ale personalităţiii: Nevrotism, Extraversie, Deschidere către experienţe, Agreabilitate şi Conştiinciozitate.

→ Scala N: Nevrotism
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: Persoanele care obţin scoruri semnificativ mai scăzute comparativ cu media eşantionului sunt percepute ca fiind calme şi relativ libere de trăiri sau emoţii negative. Manifestările lor emoţionale sunt stabile şi adaptate situaţiilor cu care se confruntă. Lipsa emoţiilor negative nu înseamnă că persoanele cu scoruri scăzute trăiesc doar emoţii pozitive, ci faptul că acestea resimt mai rar furie, îngrijorare sau stres.

→ Scala N1: Stima de sine negativă
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: Persoanele caracterizate de scoruri scăzute nu se descurajează cu uşurinţă, obstacolele şi dificultăţile având un efect mobilizator asupra lor. O alta caracteristică importantă a scorurilor scăzute ţine de o imagine de sine pozitivă, precum şi de sentimentul eficienţei şi competenţei personale.

→ Scala N2: Emoţionalitate negativă
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: Scorurile scăzute la aceasta scală se asociază cu lipsa sau frecvenţa scăzută de apariţie a tensiunilor, îngrijorărilor sau a stărilor de anxietate. Deşi mai puţin vulnerabile la stres, persoanele cu aceste scoruri nu manifestă întotdeauna o dispoziţie emoţională pozitivă.

→ Scala E: Extraversie
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Persoanele ambiverte tind să interacţioneze şi să lucreze eficient cu ceilalţi, putând în acelaşi timp să se descurce şi pe cont propriu. Deşi uneori sunt orientate către interacţiuni sociale, aceste persoane pot obosi repede în contextele sociale, simţind nevoia de a se retrage.

→ Scala E1: Sociabilitate
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Persoanele care obţin aceste scoruri caută în general interacţiuni sociale, atât în activitatea profesională, cât şi în timpul liber, dar au şi momente în care simt nevoia să se retragă din interacţiunile sociale, pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp.

→ Scala E2: Activism
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: Persoanele care obţin scoruri scăzute pe această scală sunt mai puţin active în mediul social, manifestând un nivel mai degrabă scăzut al entuziasmului asociat implicării în diferite acţiuni. Se poate considera că persoanele care obţin aceste scoruri tind să manifeste uneori o lipsă de implicare în activităţi sau acţiuni care presupun interacţiuni sociale.

→ Scala O: Deschidere către experienţe
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Curiozitatea acestor persoane se manifestă destul de frecvent, dar în special în relaţie cu anumite arii bine delimitate. Mai mult, aceste persoane tind să se plictisească cu usurinţă. Se poate considera că persoanele care prezintă aceste scoruri sunt la fel de confortabile cu a lucra cu aspecte abstracte, conceptuale, dar şi cu aspect concrete, practice.

→ Scala O1: Curiozitate
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Persoanele caracterizate de scoruri ridicate la această scală tind să fie la curent cu descoperirile din diferite domenii, având în acelaşi timp o înclinare spre conceptualizare şi abstractizare. Se poate considera că aceste persoane tind să-şi dezvolte şi să-şi exploateze resursele intelectuale la un nivel optim. Trebuie menţionat faptul că de cele mai multe ori curiozitatea acestora se manifestă şi în legătură cu aspecte care nu presupun utilizarea gândirii abstracte (artă, natură etc.).

→ Scala O2: Flexibilitatea mentală
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Gradul în care persoanele cu aceste scoruri respectă regulile şi normele depinde de compatibilitatea între acestea şi propriul sistem normativ şi valoric, fiind tentate să analizeze regulile dintr-o perspectivă personală.

→ Scala A: Agreabilitate
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Persoanele caracterizate de scoruri ridicate la această scală sunt preocupate de armonizarea relaţiilor cu ceilalţi, fiind mai degrabă axate pe cooperare, iar nu pe competiţie. Persoanele care obţin scoruri înalte au o perspectivă optimistă asupra naturii umane, fiind dispuse să ajungă la un compromis, în loc să se implice în conflicte cu ceilalţi. În mediul social aceste persoane sunt percepute ca fiind oneste, prietenoase şi de încredere.

→ Scala A1: Încredere vs. suspiciune
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Aceste persoane tind să manifeste încredere în special faţă de persoane pe care le cunosc de o anumită perioadă de timp sau cu care au împărtaşit anumite experienţe. Uneori, aceste persoane pot fi circumspecte atunci când cunosc persoane noi.

→ Scala A2: Politeţe
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Persoanele caracterizate de scoruri înalte tind să manifeste un comportament respectuos faţă de persoanele cu care interacţionează, fiind în acelaşi timp disponibile pentru a oferi asistenţă sau ajutor celorlalţi. Aceste persoane tind să evite certurile şi conflictele, încercând să promoveze armonia în cadrul relaţiilor interpersonale.

→ Scala C: Conştiinciozitate
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Aceste persoane reuşesc să se adapteze cu uşurinţă la solicitările diferite provenite din mediul profesional sau personal, combinând în mod echilibrat respectarea regulilor cu orientarea către schimbare.

→ Scala C1: Productivitate
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Persoanele care obţin scoruri medii pot depune eforturi semnificative şi se pot focaliza pe finalizarea unui proiect atunci când percep respectivul proiect ca fiind captivant sau interesant. Atunci când îşi pierd interesul pentru o anumită acţiune, aceste persoane tind să amâne acţiunea sau să renunţe.

→ Scala C2: Organizare
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: Persoanele care obţin scoruri medii la această scală au un grad mediu de confort atât cu situaţiile care presupun urmarea unor proceduri, cât şi cu cele care necesită abordări neconvenţionale. Aceste persoane au o eficienţă medie în ceea ce priveşte organizarea şi planificarea activităţilor (personale sau profesionale).

EVALUARE PERSONALITATE – INTERPRETĂRI CORELATIVE:

      • Stil de interacţiune

Nivel obţinut: CARISMATIC
Interpretare: Aceste persoane se bucură în mod sincer de compania celorlalţi, fiind ataşate puternic de prietenii vechi, dar manifestând în acelaşi timp şi entuziasm atunci când cunosc persoane noi. Acestor persoane le face mare placere să discute cu ceilalţi pe diferite teme, aceştia simţindu-se foarte confortabil în compania lor. De obicei, aceste persoane sunt populare în mediul lor social.

      • Stil decizional

Nivel obţinut: PROGRESIST
Interpretare: Aceste persoane tind să fie orientate către noutate şi schimbare, fiind în acelaşi timp interesate în a aplica noi soluţii, în special atunci când acestea au un impact pozitiv asupra celorlalţi. Aceste persoane au încredere în natura umană şi atunci când iau decizii sunt atente la a face schimbările în interesul celorlalţi. Aceste persoane sunt de obicei foarte eficiente în a-i ajuta pe ceilalţi să se dezvolte şi să progreseze.

      • Stil de ȋnvăţare

Nivel obţinut: ASPIRAŢIONAL
Interpretare: Aceste persoane îmbină o curiozitate pronunţată cu o capacitate bine dezvoltată de organizare personală, obţinând astfel rezultate deosebite pe plan academic sau în contexte generale care presupun învăţare. Aceste persoane au în general aspiraţii înalte şi găsesc adesea modalităţi creative de a rezolva problemele cu care se confruntă. Aceste persoane au şanse mari de a obţine succes pe plan academic.

      • Orientarea spre sarcină

Nivel obţinut: MOTIVAT
Interpretare: Aceste persoane sunt considerate eficiente, având capacitatea de a munci într-un ritm susţinut şi cu un tempo personal alert. De cele mai multe ori aceste persoane sunt interesate de propria dezvoltare şi evoluţie profesională, fiind capabile să urmeze un program sau un plan prestabilit. Uneori, aceste persoane încearcă să impună celor din jur stilul lor de lucru, pe care îl consideră a fi foarte eficient.

      • Bunăstarea psihologică

Nivel obţinut: OPTIMIST
Interpretare: Aceste persoane transmit o stare de bună dispoziţie în cadrul mediului social, fiind adesea lipsite de griji sau probleme emoţionale. Atunci când au de-a face cu frustrări sau dezamăgiri, aceste persoane se pot întrista pe moment, dar au capacitatea de a trece repede peste acestea. Mai mult, ele tind să se bucure de viaţă în general şi sunt de obicei focalizate pe viitor, iar nu pe trecut.

      • Controlul impulsurilor

Nivel obţinut: AXAT PE OBIECTIVE
Interpretare: Aceste persoane au o imagine foarte clară despre obiectivele pe care vor să le atingă. Mai mult, aceste persoane au capacitatea de a depăşi obstacolele care stau în calea atingerii obiectivelor prin perseverenţă şi organizare. Aceste persoane îşi revin foarte repede în urma unor insuccese şi pot gestiona nesatisfacerea imediată a nevoilor pentru atingerea unui scop important.

      • Stil de apărare

Nivel obţinut: HIPOSENSIBIL
Interpretare: Persoanele hiposensibile tind să minimalizeze importanţa sau intensitatea trăirilor emoţionale pe care le au. Pentru a depăşi eventualele momente dificile din punct de vedere emoţional, aceste persoane vor tinde să se implice în acţiuni concrete. Aceste persoane tind să creadă într-o entitate superioară care are un rol important în rezolvarea problemelor personale dificile.

      • Orientarea caracterului

Nivel obţinut: ALTRUIST
Interpretare: Aceste persoane îşi canalizează eforturile în mod deliberat şi organizat pe activităţi cu scopul de a-i ajuta pe alţii. Aceste persoane se implică în mod voluntar în diferite activităţi şi persistă în depăşirea obstacolelor pentru a putea fi de folos celorlalţi.

      • Controlul Furiei

Nivel obţinut: IERTĂTOR
Interpretare: Persoanele care prezintă această combinaţie a scorurilor tind a nu-şi exprima direct furia şi sentimentele negative. Chiar şi atunci când sunt insultate, aceste persoane preferă să ierte şi să uite incidentul respectiv, fără a intra în polemică cu cei implicaţi. Aceste persoane înţeleg şi perspectiva celorlalţi şi încearcă adesea să ajungă la un punct de vedere comun, mutual benefic.

EVALUARE PERSONALITATE – COMPETENŢE PROFESIONALE:

→ Orientarea către acţiune
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: Arie de dezvoltare. Persoanele caracterizate de scoruri scăzute la această competenţă tind să amâne luarea deciziilor şi nu sunt orientate spre a aborda şi rezolva cu prioritate acele activităţi urgente.

→ Aderenţa la politici organizaţionale
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Eficienţa ȋn afaceri
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Orientarea către schimbare
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Deprinderi avansate. Orientare puternică a personalităţii către căutarea de soluţii sau abordări noi pentru problemele cotidiene. De asemenea, competenţa surprinde şi comportamente de promovare şi susţinere a schimbării în grupul social de referinţă.

→ Capacitatea decizională
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Capacitatea de delegare
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Dezvoltarea celorlalţi
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Deprinderi avansate. Persoanele caracterizate de scoruri înalte la această competenţă au capacitatea de a împărtaşi grupului expertiza şi experienţa profesională acumulată. Datorită faptului că îi asista pe cei din echipă, aceste persoane sunt frecvent abordate pentru coaching sau pentru a oferi sfaturi profesionale.

→ Facilitarea
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Deprinderi avansate. Aceste persoane sunt caracterizate de eficienţă în gestionarea şi managementul conflictelor, negociind soluţii de tip win-win şi încercând să păstreze o perspectivă obiectivă asupra situaţiilor potenţial conflictuale.

→ Leadership
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Asumarea riscurilor
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Locul controlului
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: Deprinderi avansate. Persoanele care obţin niveluri înalte de dezvoltare ale acestei competenţe reuşesc să-şi controleze reacţiile, având capacitatea de a rezista impulsurilor de moment şi percepând influenţa propriului comportament asupra evenimentelor externe.

→ Independenţa ȋn muncă
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

→ Spirit antreprenorial
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: funcţionare eficientă.

EVALUARE MECANISME DE COPING /ADAPTARE:

► Instrument utilizat: Chestionarul de coping cognitiv-emoțional / CERQ
Descriere: Testul identifică strategiile utilizate pentru a face față evenimentelor sau situațiilor negative.

Scala: Autoculpabilizare
Descriere: Autoculpabilizarea este o strategie care presupune apariția unor gânduri potrivit cărora întreaga responsabilitate pentru situația trăită aparține propriei persoane, vina este atribuită sieşi şi apar gânduri care se referă la greşelile pe care o persoană le face.
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: utilizarea ȋntr-o mai mică măsură a acestei strategii.

Scala: Acceptare
Descriere: Acceptarea se referă la acele gânduri datorită cărora ne resemnăm față de ceea ce s-a întâmplat şi acceptăm situația, gândindu-ne că aceasta nu mai poate fi schimbată şi că viața continuă.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

Scala: Ruminare
Descriere: Ruminarea se referă la situația în care ne gândim încontinuu şi/sau suntem mereu preocupați de sentimentele şi gândurile pe care le asociem unui eveniment negativ.
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: utilizarea frecventă a acestei strategii.

Scala: Refocalizare pozitivă
Descriere: Refocalizarea pozitivă apare atunci când ne gândim la alte lucruri mai plăcute, în loc să ne gândim la evenimentul negativ trăit.
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: utilizarea  frecventă a acestei strategii.

Scala: Refocalizare pe planificare
Descriere: Refocalizarea pe planificare apare atunci când ne gândim la paşii pe care trebuie să îi urmăm pentru a face față unui eveniment negativ sau atunci când ne gândim la un plan prin care să schimbăm o situație.
Nivel obţinut: scor peste medie
Interpretare: utilizarea peste medie a acestei strategii.

Scala: Reevaluare pozitivă
Descriere: Reevaluarea pozitivă apare atunci când asociem mental o semnificație pozitivă unui eveniment negativ în termenii dezvoltării personale, gândindu-ne că evenimentul ne va face mai puternici, căutând aspectele pozitive ale acestuia.
Nivel obţinut: scor peste medie
Interpretare: utilizarea peste medie a acestei strategii.

Scala: Punerea în perspectivă
Descriere: Punerea în perspectivă se referă la acele gânduri prin care se reduce nivelul de gravitate al evenimentului, prin comparația cu alte evenimente şi se pune accentul pe faptul că există şi lucruri mai grave în lume.
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: utilizarea ȋntr-o mai mică măsură a acestei strategii.

Scala: Catastrofarea
Descriere: Catastrofarea apare atunci când ne gândim în mod recurent la cât de teribil a fost evenimentul trăit şi la faptul că este cel mai crunt/groaznic lucru care se putea întâmpla, că este mult mai grav decât ceea ce li s-a întâmplat altora.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

Scala: Culpabilizarea celorlalți
Descriere: Culpabilizarea celorlalți apare atunci când îi învinovățim pe ceilalți pentru ceea ce ni s-a întâmplat, atunci când îi facem pe ceilalți responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat şi/sau atunci când ne gândim la greşelile pe care le-au facut ceilalți în această privință.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

► Instrument utilizat: Scala de abordare strategică a coping-ului / SACS
Descriere: Testul identifică strategiile de coping comportamental în context social, pe care cineva le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative.

→ Scala: Acțiune asertivă
Descriere: Acţiunea asertivă prin care persoana abordează situaţiile de confruntare cu evenimente negative de viață ȋn mod ferm, spontan, sincer şi direct fără să se retragă din faţa problemelor. Persoana ȋşi urmăreşte propriile interese fără a le face rău celorlalţi.
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: utilizarea peste medie a acestei strategii.

→ Scala: Relaționare socială
Descriere: Relaționare socială este o strategie de coping comportamental prin care persoana se alătură altor oameni pentru a face faţă situaţiei problemă. Persoana se implică ȋn rezolvarea problemei ȋmpreună cu ceilalţi, luând ȋn calcul şi nevoile acestora.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

→ Scala: Căutarea suportului social
Descriere: Căutarea suportului social este o strategie prin care persoana apelează la alte persoane pentru ajutor, sfaturi, informaţii şi sprijin emoţional ȋn vedera ameliorării sau rezolvării situaţiei stresante. Persoana se sfătuieşte cu familia şi prietenii ȋn legătură cu ce are de făcut.
Nivel obţinut: scor ridicat
Interpretare: utilizarea peste medie a acestei strategii.

→ Scala: Acțiune prudentă
Descriere:  Este o strategie prin care persoana ȋşi evaluează atent obţiunile ȋnainte de a acţiona şi ȋşi ia toate măsurile de precauţie pentru a se proteja de orice pericol. O acţiune prudentă poate implica şi o atentă considerare a nevoilor şi sentimentelor celorlalţi, ȋnainte de a trece la acţiune.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

→ Scala: Acţiunea instinctivă
Descriere: Persoana abordează situaţiile de confruntare cu evenimente negative de viață bazându-se, ȋn primul rând, pe propiile intuiţii. Aceasta poate să reacţioneze impulsiv, fără să se gândească prea mult la consecinţe. O acţiune instinctivă poate implica o slabă considerare a celorlalţi şi a nevoilor acestora.
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: utilizarea sub medie a acestei strategii.

→ Scala: Evitarea
Descriere: Evitarea este o strategie prin care persoana se angajează ȋn alte activităţi pentru a nu se mai ocupa/confrunta cu problema/situaţia stresantă. Persoana reduce efortul sau abandonează angajarea ȋn atingerea scopului sau ȋn ȋnlăturarea stresorului. Aceasta se retrage sau aşteaptă ca lucrurile să se rezolve de la sine.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

→ Scala: Acţiunea indirectă
Descriere: Este o strategie prin care persoana preferă să abordeze problema stresantă ȋn mod “netransparent”, ȋn spatele scenei. O acţiune indirectă implică influenţarea sau manipularea mediului, a contextului sau a altor persoane ȋn vederea ameliorării situaţiei stresante. Abordarea indirectă a stresorului poate implica atât luarea ȋn considerare, cât şi neluarea ȋn considerare a nevoilor celorlalţi.
Nivel obţinut: scor mediu
Interpretare: utilizarea medie a acestei strategii.

→ Scala: Acţiunea antisocială
Descriere: Persoana ȋn situaţii stresante/problemă utilizează strategii comportamentale prin care ȋşi urmăreşte, ȋn primul rând, propriile interese, chiar dacă acţiunile sale pot avea consecinţe negative asupra celorlalţi.
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: utilizarea sub medie a acestei strategii.

→ Scala: Acţiunea agresivă
Descriere: Persoana ȋn situaţii stresante/problemă actionează decisiv, rapid, pentru a-i lua prin surprindere pe ceilalţi cu garda jos. O acţiune agresivă implică intenţia de preluare a controlului cu orice preţ, dominarea şi dezarmarea celorlalţi.
Nivel obţinut: scor scăzut
Interpretare: utilizarea sub medie a acestei strategii.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI DE SPECIALITATE:

Plecând de la punctele forte şi vulnerabilităţile identificate ȋn urma evaluării sunt transmise concluzii şi recomandări de specialitate privind optimizarea şi dezvoltarea personală.

PROGRAMĂRI:
→ Telefon: 0722.509.692
→ E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2018 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan


  • 0
Evaluare autocunoastere si dezvoltare personala

PACHET EVALUARE PSIHOLOGICĂ AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ

OBIECTIVE EVALUARE:


► A furniza o imagine cât mai precisă a persoanei evaluate cu privire la abilitățile cognitive, percepţia de sine, trăsăturile de personalitate, starea emoțională, mecanismele de a face față stresului, precum şi preferinţele comportamentale ale acesteia în situaţii mai mult sau mai puţin generale, utilizând metode ştiinţifice şi riguroase

► A furniza asistenţă de specialitate pentru a ȋnţelege cât mai bine propriul mod de funcţionare ȋn plan psihologic şi comportamental

BENEFICII:


► Ȋn procesul de evaluare sunt utilizate instrumente psihologice standardizate şi validate ştiinţific *, adaptate cultural şi normate pe populaţia din România, care oferă o cunoaştere validă a persoanei evaluate

► Plecând de la punctele forte şi vulnerabilităţile identificate ȋn urma evaluării sunt transmise recomandări de specialitate privind optimizarea şi dezvoltarea personală, se pun bazele privind pregătirea unor programe particularizate de intervenţie: management al stresului, prevenție a reacțiilor disfuncționale în situații de confruntare cu evenimente negative de viață, control al emoţiilor, dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare interpersonală, etc. *

* Listă Teste psihologice utilizate ȋn evaluarea psihologică a adultului (click aici)

* Ȋn Pachetul de evaluare psihologică pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală nu sunt incluse servicii de consiliere psihologică sau psihoterapie. Aceste servicii pot fi accesate separat ulterior evaluării plecând de la un plan de intervenţie particularizat

METODE UTILIZATE:


Raportul interpretativ * este realizat ȋn urma aplicării următoarelor instrumente de evaluare:

Matricele Progresive Standard / Standard Progresive Matrices
Inventarul de personalitate NEO FFI / NEO Five-Factor Inventory
Chestionarul de coping cognitiv-emoţional / CERQ
Scala de abordare strategică a coping-ului / SACS

* Raportul interpretativ realizat ȋn urma aplicării instrumentelor de evaluare nu este un raport de evaluare clinică şi psihodiagnostic sau un aviz psihologic ȋn specialitate
* Raportul interpretativ este utilizat doar ȋn scop de autocunoaştere şi dezvoltare personală
* Model Raport interpretativ / Pachet evaluare psihologică Autocunoaştere şi Dezvoltare personală (click aici)

DURATĂ ŞI COSTURI:


→ Procesul de evaluare se derulează pe durata a 3 şedinţe / o şedinţă durează 50 de minute
→ Şedinţele sunt organizate astfel: 2 şedinţe administrare teste, 1 şedinţă concluzii şi recomandări de specialitate *
→ Costul pachetului de evaluare este de 350 lei

Acest serviciu poate fi oferit şi ȋn varianta on-line

PROGRAMĂRI:


► Telefon: 0722.509.692
► E-mail: ionutghiugan@gmail.com

@|2018 Expertiza Psihologică judiciară Ionuţ Ghiugan